Descoperirea Americii a fost evenimentul ce a marcat cel mai puternic destinele omenirii, oferind lumii civilizate resurse economice si umane nebanuite. A existat totusi si o latura intunecata a descoperirii Lumii Noi si marturie stau milioanele de victime nevinovate facute de conchistadori in numele „civilizatiei” sau al credintei. Cel ce a pus bazele exterminarii indigenilor din America a insusi Cristofor Columb…
Guvernatorul fara inima
Nobil genovez sau pirat catalan? Explorator ros de dorul de aventura sau tiran lacom? Elevii de scoala au invatat despre Columb ca ar fi un erou indraznet care a demonstrat ca Pamantul este rotund si ca exista un drum mai scurt spre Indii decat cel cunoscut pana la el. Si totusi, realitatea ar putea fi cu totul alta… Astfel, potrivit unor documente recent descoperite in arhivele spaniole, imaginea pe care o lume intreaga o are despre temerarul „amiral al Marii-Ocean” va trebui radical schimbata.
„Cristofor Columb a fost un tiran crud si despotic, ce isi teroriza supusii, conducandu-i cu un pumn de fier. Ca guvernator si vicerege al Indiilor, el s-a comportat ca pe mosia proprie, recurgand la pedepse umilitoare: oamenilor li se taiau nasul si urechile, femeile erau obligate sa defileze goale si apoi vandute ca sclave etc. De pilda, un baietandru care furase faina, manat de foame, a fost „insemnat” la nas si urechi si facut sclav. O femeie ce indraznise sa sugereze ca „marele amiral” era de origine modesta a fost biciuita, dezbracata si plimbata pe spatele unui magar, apoi i s-a taiat limba, la ordinul lui Bartolomeo, fratele lui Columb. De prisos sa spunem ca, auzind despre acest tratament, amiralul si-a felicitat fratele, pentru ca „aparase onoarea familiei”.
„Prabusirea lui Cristofor Columb”
Descoperitorul Americii obisnuia sa-i supuna pe sclavi la torturi monstruoase si isi infometa supusii din coloniile de pe actualul teritoriu al Republicii Dominicane”, spune Consuelo Varela, cercetatoare principala in cadrul biroului de arhivistica al primariei din Sevilla si autoare a cartii „La Caida de Cristobal Colon” („Prabusirea lui Cristofor Columb”). Dupa ce a studiat o scrisoare recent descoperita, prin care Franscisco de Bobadilla, un membru al ordinului religios al cavalerilor de Calatrava se plangea regelui de excesele lui Columb, Varela a ajuns la concluzia ca cruzimea descoperitorului Americii nu era egalata decat de lacomia si ignoranta lui.
Trimiterea lui incatusat in Spania nu s-a datorat unei tradari, asa cum au incercat sa prezinte situatia partizanii lui, ci lacomiei sale fara margini, care l-a impins sa jefuiasca, efectiv, noile colonii, spre a se imbogati, un lucru pe care Majestatile Sale Catolice, Ferdinand si Isabela, nu-l puteau accepta. La proces, 23 de oameni au depus marturie impotriva sa si, dat fiind faptul ca toti il urau, acesti acuzatori n-au fost greu de gasit.
Columb a incurajat comportamentul brutal al locotentilor sai si ii pedepsea bucuros chiar si pe spanioli, taindu-le diferite parti ale trupului, pentru greseli reale sau imaginare si apoi ii trimitea la munca silnica. Nu existau procese care sa justifice aceste pedepse si chiar apropiatii sai erau frecvent torturati si biciuiti daca indrazneau sa-l supere pe „ales”. In plus, cum crestinii nu puteau fi vanduti ca sclavi, Columb s-a opus botezarii unui mare numar de indieni, pentru a putea sa profite de pe urma conditiei de sclavi a acestora.
Convins ca Himalaya e in Cuba!
Cat priveste ignoranta sa, lucrurile sunt clare: chiar si spre sfarsitul vietii, cand multi navigatori si cartografi isi dadusera seama ca America nu poate fi decat un nou continent, diferit de cele cunoscute, Columb inca mai credea ca ajunsese de fapt in Asia si chiar numea muntii tropicali din Cuba… Himalaya! El nu si-a pus niciodata intrebarea de ce bastinasii insulelor din America Centrala nu au caractere mongoloide.
Dar asta nu l-a impiedicat sa-i masacreze cu miile, intr-o macabra si absurda tentativa de a-i face sa nu se mai inchine la idolii lor. Cum acestia au refuzat, Columb a incercat sa-i converteasca fortat si, confruntat cu un nou refuz, i-a ucis cu brutalitate, arzandu-i pe rug, despicandu-i in doua sau fierbandu-i in ulei, cu „multumirea” ca, desi le-a distrus trupurile, le-a mantuit totusi sufletele! Violenta pe care Columb a declansat-o, acum mai bine de cinci secole, continua pana in zilele noastre, cand rasismul face inca victime in America.
Dovezile sunt elocvente
Documentul la care faceam referire, scris de mana lui Bobadilla, se intinde pe 48 de pagini si contine marturii ale adversarilor si suporterilor lui Columb, referitoare la cei sapte ani cat acesta fusese „guvernator al Indiilor”. Bobadilla deja il inlocuise pe Columb, caruia multi ii cereau capul, pentru atrocitatile comise, si a fost unul dintre cei ce doreau ca ele sa fie pedepsite, in urma unui proces bine documentat. „Chiar si cei care-l iubeau – fratii si apropiatii sai – admit, in declaratiile consemnate, ca pe insulele din custodia lui Columb aveau loc groaznice atrocitati”, spune Varela.
Initial, Ferdinand a fost infuriat de comportamentul omului caruia ii daduse deplina libertate de a gestiona situatia in Lumea Noua si chiar regina Isabela a ramas stupefiata auzind ce grozavii a putut face „evlaviosul Columb”. Este clar ca monarhii iberici doreau pe cineva ca sa rezolve problemele pe cale amiabila. Or Columb nu doar ca nu rezolva problemele, dar el insusi le crea! Beneficiind de protectia unor inalti prelati si a unor demnitari de rang inalt de la curtea din Madrid, care cu siguranta au fost bine „motivati”, Columb a reusit sa fie scos nevinovat si trimis curand in Indii. Probabil pentru a recupera mai repede mita oferita…
Un megaloman oportunist
Ca genovezul nu a fost deloc eroul pe care multi si-l imagineaza sustin si doi autori americani, Iuri Rubinsky si Marc Giacomelli care, in lucrarea lor „Columbus Answers All Charges”, sub pretextul unei fictive „aparari” venite din partea navigatorului, enumera toate acuzatiile ce i s-au adus. Din marturiile celor ce l-au cunoscut personal rezulta o fata total necunoscuta a lui Columb. El apare astfel ca un megaloman paranoic convins ca are o misiune divina, un adulterin, un oportunist, un mincinos si chiar un marinar incompetent!
Cum ar putea fi calificat un amiral care se roaga pentru moartea dusmanilor sai desi se pretinde crestin inflacarat, care permite unei fetiscane sa-l insoteasca la bordul caravelei Santa Maria, desi proslaveste valori-le familiei sau care trece sub tacere faptul ca Diego de Triana vazuse primul noul pamant, pentru a incasa el pensia promisa de rege?
GABRIEL TUDOR
Comentarii