Uriasa clepsidra de apa – având la nord Marea Neagra, iar la sud Marea Marmara – are la gâtuitura (strâmtoarea Bosfor), pe fâsia numita Cornul de Aur, capitala primului Im-periu al crestinatatii, Constantinopol. Era anul 330 d.Ch. când un împarat providential pentru „dreapta credinta crestina”, Sfântul Constantin I cel Mare, inaugura acest oras-cetate, mutând capitala Imperiului roman în bratele zbuciumatului Levant. „Noua Roma” îi va adopta pe buna dreptate numele, si parca dumnezeirea de care s-a bucurat acest fabulos suveran si mama lui, Sfânta Elena, îl va face sa dainuiasca mai mult de un mileniu.
În 1453, Constantinopolul avea sa devina capitala otomana. Va rezista astfel pâna-n 1923, când în urma framântarilor de dupa Primul Razboi Mondial, primul presedinte al Turciei, Mustafa Kemal-Atatürk, va aboli sultanatul si va muta capitala noului stat laic, modern, la Ankara. Constantinopolul se va numi Istanbul, dupa o mai veche denumire turceasca (Sten-Bulin, adica „lânga oras“). Dar nimeni nu poate sa atenueze rolul „Orasului lui Constantin” pentru crestinatatea timpurie si apoi ortodoxa, si faptul ca acest fabulos megapolis s-a identificat cu milenara si grandioasa existenta a ceea ce numim Imperiul Bizantin.
Aceasta titulatura are obârsia în numele legendarului conducator megarian Byzas si al aliatului sau, Antes. Caci pâna sa treaca sub protectorat roman (în anul 63 î.Ch.), Bosforul era denumirea regatului grec stabilit în Crimeea (secolul V î.Ch.) si însemna „Drumul Bivolului”. „Bizantin” a devenit sinonim cu Imperiul Roman de Rasarit, dupa „partajul” din anul 395 facut de împaratul Teodosiu I.
Nimeni nu putea banui ce minuni va face acest viitor sfânt ortodox, Constantin I cel Mare (pe nedrept nerecunoscut ca atare de romano-catolici) în orasul de pe malul Bosforului. În anul 196, Septimius Severus îl distruge aproape în întregime, apoi devastarea o va desavârsi Licinius, rivalul la domnie al lui Constantin. Numai ca, subliniez, providentialul fiu al lui Constantiu Chlorus si al Elenei (nascut în 272), va prelua puterea de la tatal sau în 306 si va muri în 337. Initial, numele acestei fortarete era „Nova Roma” (Noua Roma), ulterior devenind „Orasul lui Constantin”. A urmat o cale înfloritoare sub liderii bizantini ortodocsi si se spune ca în secolul XII, în perioada Evului Mediu culminant, Constantinopolul era cea mai bogata capitala a Europei.
O pata istorica a fost pradarea acestui oras de catre cruciatii veniti din Occident, în perioada celei de-a Patra Cruciade, în anul 1204. Dar Cetatea a fost recuperata prin efortul militar al lui Mihai al VII-lea Paleologul, în 1261.
În anul 1453, sultanul Mehmed al II-lea a cucerit Constantinopolul, care la 29 mai a cedat asediului otoman început la 2 aprilie 1453, ziua de Pasti a acelui an. Ultimul împarat bizantin a fost Constantin al IX-lea, care a domnit între 1448 si 1453. Imperiul Bizantin disparea…
Un reper istoric si religios al Constantinopolului – astazi Istanbul – este „Hagia Sophia”, care în greaca înseamna Sfânta Întelepciune. Initial, biserica a fost construita de Contantin cel Mare, în 325. A fost reconstruita de Teodosiu al II-lea, în 415 si apoi reconstruita de Justinian I, în 537. Din ordinul sultanului Mahomed, biserica a devenit moschee.
Astazi, este un impresionant muzeu al Istanbulului, care a înlocuit denumirea de Constantinopol la 28 martie 1930… Golful care împarte acest oras în doua este „Cornul de Aur”. Înainte vreme, i se spunea „Tarigrad” sau „Stambul”.
PAUL IOAN
Comentarii