Multe decenii dupa capitularea Germaniei din 1945, o parte a literaturii istorice, pseudo-istorice si teoriile conspiratiei au refuzat sa admita ca Hitler s-a sinucis. Carbonizarea cadavrului si ingreunarea identificarii nu au fost singurele argumente. Din pacate, insusi Stalin, la Conferinta de la Postdam, a declarat ca dictatorul nazist n-a murit (din ce motive, nu se stie exact). Ulterior, si in SUA exista un curent favorabil ipotezei ca Hitler, Eva Braun si cativa apropiati ar fi fugit cu avionul in Norvegia (mai 1945), iar apoi au plecat cu un convoi de submarine spre Polul Sud, acolo unde al Treilea Reich proclamase in 1939 teritoriul Noua Schwabia, in urma unei misiuni de explorare a Antarcticii.
O baza militara ultraperformanta
Naucitoarea ipoteza conform careia Hitler s-ar fi refugiat la Polul Sud se bazeaza, totusi, pe argumente suficient de logice, exploatate la maximum de diversi autori. Va prezentam, conform importantei si datelor reale, cateva repere deloc neglijabile. 1. De ce l-a interesat pe Hitler un teritoriu in Antarctica, inainte de debutul razboiului? In 1938-39, Germania a facut o expeditie acolo, stabilindu-si teritoriul "Noua Schwabia". Iar Hitler avea la dispozitie submarine cu mare autonomie de deplasare, utile in ruta foarte costisitoare spre sudul Pacificului. 2. Un "inventar" provizoriu facut de aliati flotilei de submarine naziste, dupa razboi, a aratat ca lipseau zeci de aparate de ultima generatie. Nu se stie nici acum unde a disparut o parte dintre ele. 3. In timpul razboiului si in anii postbelici, aparitiile de aparate de zbor neidentificate, cu performante superioare celor cunoscute, au atras atentia asupra unei mari investitii secrete naziste: forta de propulsie antigravitationala (sau electromagnetica) si avioanele cu o aripa circulara in loc de doua aripi normale. Nemtii reusisera fabricarea aparatul numit "Sack AS-6", ca si americanii si canadienii. Se stie ca inginerii germani erau deja experti in propulsia rachetelor.
In consecinta, s-a emis ipoteza ca aparate sofisticate germane au fost lansate de la baza militara nazista "Noul Berlin" (de pe teritoriul "Noua Schwabia") catre teritoriul SUA (si in America de Sud), pentru spionaj si intimidare. Incidentele cu martori oculari devenisera frecvente in America. Nu se stie nici acum daca Dosarele Roswell si Kecksburg (numit si "Roswell de Pennsylvania") au legatura cu baza militara de la Polul Sud. Dar este cert ca unii piloti ai aliatilor, chiar in timpul razboiului, declarasera ca fusesera "hartuiti" de obiecte luminoase care le insoteau avioanele si care aveau performante superioare. Acest din urma fenomen a primit numele "Foo Fighter" si nu de OZN. Coroborat cu aceste performante, este sigur ca nazistii au experimentat la mina Wenceslas antigravitatia sau propulsia electromagnetica (Operatiunea "Marele Clopot"), iar toti cei care au lucrat acolo au fost ucisi de Gestapo, pentru inmormantarea secretului.
Operatiunea "Saritura la inaltime"
Culmea coincidentelor care conduc la concluzia mentionata este considerarea expeditiei americane la Polul Sud, din 1946-1947, drept o tentativa de distrugere a bazei militare naziste. In realitate, SUA doreau sa experimenteze rezistenta oamenilor si materialelor la conditii severe. Atunci de ce a fost nevoie de peste 4.000 de oameni si numeroase vase si avioane de razboi? Din pacate, seful expeditiei "HighJump", amiralul Richard Byrd, ar fi declarat la intoarcere ca ar exista un "teritoriu ostil"… Germania nu a avut niciodata revendicari la Polul Sud si abia in 1981 si-a stabilit acolo unele facilitati. Cartografic, Noua Schwabia exista si acum.
PAUL IOAN
Comentarii