Cresterea puterii economice a mafiei siciliene postfeudale era o amenintare pentru guvernul de la Roma, condus din 1922 de Benito Mussolini. Distrugerea clanurilor mafiote ar fi fost o propaganda excelenta pentru fascismul promovat de „Il Duce”. Acesta avea sa dea prima mare lovitura Mafiei, incepand cu 1925. Dupa un recul indelungat, puterea mafiota a renascut imediat dupa al Doilea Razboi Mondial, dar in anii 1960 s-a declansat primul razboi mafiot intre cele mai puternice familii criminale.
Mussolini ofensat in Sicilia
Dornic sa-si consolideze puterea ca lider suprem, prim-ministrul Mussolini face o vizita in „agitata” Sicilie, in 1924. Boss-ul mafiot Francesco Cuccia ii ofera o garda personala „specifica”, dar premierul refuza. Arogantul Cuccia se razbuna. Cand acesta a ajuns in comuna Piana dei Greci, locuitorii, amenintati de mafioti, nu s-au adunat sa-l intampine. Profund jignit si furios, premierul pleaca la Roma si-l numeste prefect de Palermo pe fascistul Cesare Mori, cu ordinul de a lichida Mafia. Mori primeste puteri absolute si organizeaza o puternica armata din trupe de carabinieri, politie si „militii personale”. A urmat o campanie dura de arestari, din casa in casa, de obtinere de declaratii sub tortura. Erau vizati toti cei care, sub acoperire mafiota, impuneau taxe de protectie, taxa pe recolte si taxe personale asupra arendasilor.
Succesul campaniei nemiloase duse de Cesare Mori a fost impresionant. Peste 11.000 de mafioti au fost arestati, s-au desfasurat multe procese comune care s-au soldat cu condamnari dure pentru cel putin 1.200 de membri ai clanurilor (unii s-au turnat intre ei la inchisoare, sperand la clementa). Multumit de aceasta victorie (care i-a adus popularitate), Mussolini il cheama la Roma pe gloriosul Mori, in 1929. Dar au existat urmari imprevizibile. Din propria cenusa, marile familii au renascut peste ocean. Marii capi de familie Carlo Gambino si Joseph Bonanno senior se stabilesc in SUA, devenind cei mai puternici lideri Cosa Nostra din New York.
Palermo sub teroare
In Sicilia post-Mussolini, dupa debarcarea aliatilor din 1943, haosul de putere din insula a favorizat revenirea in forta a clanurilor mafiote, multi sefi de clanuri prezentandu-se drept disidenti ai regimului fascist si revedicand terenuri agricole si functii politice. Mafia crestea din nou si avantul a fost amplificat de revenirea in Sicilia a unor lideri ale caror afaceri fusesera distruse de americani. Operatiunile au inceput sa fie coordonate din Sicilia.
In perioada de reintarire a puterii mafiote (1959-1962), constructiile de imobile in Palermo distrus de bombardamente, au inflorit. Liderii Mafiei detineau controlul total al afacerilor imobiliare. Si totusi, in aceste circumstante favorabile organizatiei, s-a declansat „primul razboi mafiot”, cea mai sangeroasa lupta interclanuri din Italia. Motivul a fost o tradare. Marele boss Manzella ii desemnase pe sefii Grecos si La Barbera sa coordoneze un mare transport de heroina in SUA. Dar la sosire lipsea o mare cantitate de droguri si asa au inceput acuzatiile reciproce. Jignit de acuzatia de furt, La Barbera isi pune oamenii sa-i ucida pe Manzella si Di Pisa (aliatul sau). Mafia a luat foc si s-au declansat lupte interfamiliale infernale intre 1962-1963, care au terorizat Palermo. Desi nu s-a aflat niciodata unde a disparut o mare parte din heroina, executiile reciproce au continuat cu ferocitate culminand cu masacrul de la Ciaculli, cand sase carabinieri au fost ucisi de o masina cu bomba montata pentru La Barbera. Autoritatile au reactionat in forta, mii de mafioti fiind arestati si condamnati, punand capat razboiului.
PAUL IOAN
Comentarii