Prabusirea Imperiului Rus in 1917 a permis Finlandei, pe atunci Mare Ducat, sa-si declare independenta. In pragul propriului razboiului civil, URSS a acceptat pierderea acestei tari, dar in anul 1939 Stalin a decis sa recupereze teritoriile ostile care se aflau la doar 40 de kilometri de Leningrad. Astfel, la 30 noiembrie 1939 Armata Rosie a pornit "Razboiul de iarna" de cucerire a Finlandei, conflict care a durat 105 zile si care a adus URSS mari avantaje economice pentru razboiul mondial care incepuse deja.
Cand Hitler si Stalin erau prieteni…
Contextul european al Razboiului de iarna era urmatorul: Pactul Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939, insemna neagresiunea dintre Germania si URSS, si impartirea sferelor de influenta din Europa. Aceasta prietenie dintre Hitler si Stalin s-a manifestat mai intai prin invazia Poloniei (septembrie 1939) de catre cei doi colosi, fapt care a insemnat debutul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Apoi si Hitler, si Stalin au purces la cate o razbunare istorica: Hitler ura Franta (care umilise Imperiul German in 1918), iar Stalin voia bogatiile pierdute din Finlanda. In consecinta, Liderul de la Kremlin porneste invadarea acelei tari nordice, convins ca finlandezii nu vor fi ajutati de nimeni. Si asa s-a si intamplat.
Armata Rosie era net superioara fortelor finlandeze, atat ca numar de combatanti, cat si ca echipament militar. Dar abia atunci si-a dat seama Stalin ce uriasa greseala facuse procedand la "Marea Purificare" din 1937, prin care mii de ofiteri de rang inalt au fost ucisi sau inchisi (fiind cosiderati "dusmani ai URSS"). Cu toate acestea, flotila aeriana era de 30 de ori mai numeroasa decat cea a Finlandei, iar numarul de tancuri era de sute de ori mai mare. Dar victoria URSS contra Finlandei a fost avantajata si de zig-zagurile politico-militare ale tarilor occidentale. Franta si Marea Britanie, tarile care ar fi trebuit sa intervina in sprijinul finlandezilor, nu au facut-o pentru ca Suedia si Norvegia nu au permis tranzitul armatelor aliatilor occidentali pe teritoriile lor. Aceasta a fost cheia Razboiului de Iarna: Suedia si Norvegia se temeau ca aliatii vor face un "cap de pod" pe teritoriile lor (unde se aflau si minereurile de fier atat de utile Germaniei) si-i vor supara atat pe Hitler, cat si pe Stalin.
In consecinta, Suedia si Norvegia au ramas in continuare neutre, Franta si Marea Britanie au fost spectatoare, Stalin a recuperat bogatiile Finlandei (prin Pacea de la Moscova din 1940), iar Hitler si-a vazut linistit de cuceririle sale, invadand Danemarca si Norvegia in aprilie 1940, apoi ocupand fara prea mare rezistenta Franta, Belgia, Olanda si Luxemburg, intre 10 mai si 22 iunie 1940.
"Barbarossa" nu crede in pace
Jocurile pareau facute. Numai ca Razboiul de Iarna se va dovedi a fi pentru Stalin doar un "antrenament" pentru lovitura sub centura pe care o va primi de la amicul Hitler. Führerul constatase ca Occidentul a ezitat sa ajute vreo tara ocupata de el, iar dupa victoria lui Stalin din Finlanda a dat foc Pactului Ribbentrop-Molotov. Si, la 22 iunie 1941 a pornit Operatiunea Barbarossa, prin care Germania invada URSS, crezand ca-l va distruge pe Stalin, vechiul prieten. Si abia atunci Occidentul avea sa intervina, cu ajutorul SUA, speriat ca Hitler ar putea capata o putere prea mare…
PAUL IOAN
Comentarii