Masti mayase in Templul „Soarelui Nocturn”. Spre deosebire de imperiile aztec si incas, civilizatia mayasa, care acoperea teritoriile actualelor Guatemala, Belize si Yucatan (Mexic) era o federatie de regate (cetati-state). In 2010, in urma sapaturilor efectuate de o echipa de arheologi din Houston intr-o colina apropiata de regatul El Zot (Guatemala), cu o extindere mai mica decât celelalte, a fost descoperita Piramida Diavolului, cu o inaltime de 13 metri.
In vârf se afla un palat regal (acum, ruinat), si un mormânt al suveranului, care ar fi trait intre anii 350-400 d.Hr., probabil cel dintâi al regatului. Dupa câteva luni, a mai fost scos la lumina si un templu al „Soarelui Nocturn”, foarte bine conservat, aflat lânga mormânt. (In viziunea mayasilor, templele erau considerate si fiinte vii.)
Recent, au fost descoperite o serie de obiecte ascunse in templul invadat de vegetatia luxurianta. Este vorba in special despre masti din stuc (roca vulcanica) cu reliefuri bine conturate, cu o anvergura de aproximativ 5 metri, cu diverse reprezentari ale zeului Soarelui. Pe una dintre masti este simbolizat sub forma de rechin, pe o alta in chip de om (un batrân) care bea sânge. Pe altele sunt reprezentati jaguari care se trezesc la apus de soare.
Arheologii au observat ca mastile aflate in straturile mai vechi erau desfigurate: ochi distrusi, nasuri retezate. O practica specifica mayasilor. Un mod de a „dezactiva” vechile reprezentari pentru a le impune pe cele noi.Studiul descoperirilor va putea completa cunostintele legate de populatia din aceasta zona, de practicile ritualice, mai ales din prima perioada a civilizatiei maya, putin cunoscute. Arheologii au incetat pentru o scurta perioada de timp sapaturile, acoperind cu diverse materiale templul pentru a-l prezerva.
Scheletul din roca. Numeroase (re)descoperiri au fost facute, nu pe teren, ci in depozitele muzeelor, universitatilor etc. Mai exact, diverse obiecte care au fost uitate sau examinate superficial. Asa cum s-a intâmplat in Africa de Sud, intr-un depozit al laboratorului de arheologie al Universitatii Witwatersrand din Johannesburg.
Un bloc de piatra cu un diametru de peste 1 metru a atras atentia unor studenti. Acesta fusese descoperit intr-o pestera aflata la 50 de kilometri de oras pentru a fi studiat, dar alte evenimente arheologice l-au lasat intr-un con de umbra. Dupa ce piatra a fost recent scanata, cercetatorii au ramas inmarmuriti: in interior se afla un schelet, cvasi-complet, preuman, apartinând unui tânar (9-13 ani) stramos al indivizilor din specia Australopitecus sediba (din urma cu doua milioane de ani) atât de putin cunoscute.
Oseminte ce apartin aceleiasi specii au mai fost descoperite in zona respectiva dar in acest caz este vorba de scheletul cu cele mai multe componente descoperit vreodata: maxilar (partial), coaste, elemente ale membrelor… Inca o piesa importanta din puzzle-ul anatomic al acestei specii atât de putin cunoscute din care se trag primatele Homo.
DORIN MARAN
Comentarii