Ciocolata ancestrala. Pentru prima oara au fost descoperite urme de ciocolata vechi de 2500 de ani intr-un sit din sud-estul Mexicului (in Peninsula Yucatan). Urmele au fost identificate pe o farfurie si nu intr-o cana sau intr-un vas, ceea ce inseamna ca aceasta nu era consumata, asa cum se stia, doar sub forma lichida, ci si solida sau sub forma de sos. Cat priveste bautura, aceasta se prepara din boabe de cacao pisate, amestecate cu lichide sau prin fermentatia pulpei care imbraca boabele in pastaie. Iata, asadar, ca sosul de ciocolata folosit in diverse meniuri mexicane are radacini ancestrale.
Cu ce se hraneau stramosii nostri?
Un recent studiu realizat de doua echipe de cercetatori din Toulouse si Lyon – nutritionisti, stomatologi, antropologi si arheologi – axat pe aceasta tema indelung dezbatuta, a relevat cateva aspecte inedite. Acestia au examinat dinti fosili pusi la dispozitie de conducerea Muzeului de paleontologie din Transvaal (Pretoria) apartinand unui numar de trei specii de hominizi sud-africani: australopiteci, paleontropi si Homo. Inainte de a se proceda la analiza compozitiei chimice a urmelor alimentare si a emailului dentar, a fost utilizat un laser care sa scruteze minusculele orificii si fisuri pentru a se evalua cresterea emailului si pentru a se determina evolutia regimului alimentar al fiecarei specii, cei mai importanti indicatori ai consumului de carne, de pilda, fiind strontiul si bariul din email. Concluziile au fost urmatoarele: Australopitecii – stramosii comuni ai paleontropilor si ai speciei Homo – care au trait in urma cu 4-2 milioane de ani, aveau un regim alimentar mai variat decat al celor doi succesori. Consumau, in special, carne si diverse fructe dar si radacini vegetale si scoarta de copac. Paleontropii (intre 2,5 si 1,2 milioane de ani) au consumat exclusiv vegetale iar specia Homo, stramosul nostru direct (2,4-2,3 milioane de ani) avea un meniu compus in special din carne care asigura si nevoile energetice ale creierului, aflat intr-un proces mai accelerat de dezvoltare.
Un nou tip de dinozaur
In urma sapaturilor efectuate in situl arheologic din Velaux, Franta, o echipa de paleontologi a descoperit scheletul aproape complet, fara craniu, din pacate, a unui dinozaur ierbivor necunoscut, cu o vechime de 75 milioane de ani (Cretacicul Superior), asemanator cu exemplare inrudite cu aceasta specie (apartinand tiranozaurilor), ale caror oseminte au fost descoperite pe teritoriul Romaniei. Exemplarul avea o lungime de 12 metri, dinti mici si era foarte sprinten (o evaluare sumara). Dupa ce scheletul va fi examinat la Universitatea din Poitiers, va urma reconstituirea sa si expunerea intr-un muzeu din Velaux. In acelasi sit au mai fost descoperite cateva oase de dinozauri, cranii de crocodil, carapace de broaste testoase din aceeasi epoca.
Cel mai vechi om modern asiatic
Descoperirea unui craniu de catre o echipa internationala de cercetatori in situl Tam Pa Ling din nord-estul Laosului, este considerata cruciala, atestand pentru prima oara implantarea oamenilor moderni (care au trait in Africa in urma cu 70.000 de ani) in Asia de sud-est, ajungand pe continent de-a lungul coastelor, dar si pe rute mai dificile, in care au traversat munti. Caracteristicile omului modern au fost sesizate la nivelul frontal, occipital si al maxilarelor.
DORIN MARAN
Comentarii