Cea mai curata forma de vietuire umana este cea aflata în comunicare si în comuniune permanenta cu natura. Populatiile primitive se închinau în fata fortelor naturii, pe care nu încercau sa le rapuna, ci sa se înfrateasca cu ele, asigurând un echilibru natural între traiul lor si mediu.
Cucerirea mediului natural si modelarea acestuia au aratat puterea oamenilor, indiferent de consecinte, de a se rezuma doar la specia noastra, nu la convietuirea cu celelalte specii de pe Pamânt.
Un vis profetic
Exista în statul indian Rajasthan un trib vechi de peste o jumatate de mileniu, care practica o religie bazata pe conservarea naturii si a vietii salbatice, membrii sai fiind considerati – deloc în sens peiorativ – „primii ecologisti din India”.
Populatia Bishnoi traieste în vestul desertului Thar, în zone din Gujarat, Haryana si Punjab, iar stilul lor de viata poate fi un model pentru salvarea planetei de catastrofa ecologica.
Bishnoii sunt hindusi, însa urmeaza cele 29 de principii ale credintei lor („bish” se traduce prin numarul 20 si „noi”, prin 9), de unde si numele „Bishnoi” care înseamna „douazeci si noua”. Pentru ei, Mama Pamânt, Zeul Soare si Zeul Ploii sunt zeitatile primordiale, întrucât sustin viata.
Bishnoismul este însa considerat de „învatati” o secta, fiind fondat în 1485 de Guru Jambheshwar, cunoscut si ca Jambhaji. Poate ca, nu întâmplator, acesta avea 33 de ani împliniti – asa-numita „vârsta Hristica”. Într-o noapte, el a visat ca satul sau a fost lovit de o seceta cumplita, deoarece oamenii neglijau natura.
Revelatia l-a determinat sa abandoneze lumea materiala si sa se dedice celei spirituale de sorginte mistica.
Zeul Vishnu (asociat conservarii si protectiei) i-a „divulgat” 29 de principii pe care ucenicii sai credinciosi trebuie sa le urmeze cu sfintenie pentru a se întelege cu fortele naturii. Cel mai important principiu al gurului hindus era: „sa ocrotesti cu orice pret copacii si animalele”, devenit sloganul ecologistilor din întreaga lume.
Se spune ca înainte de moarte le-a cerut adeptilor sa protejeze antilopa neagra, deoarece era manifestarea lui. De altfel, doctrina Bishnoi interzice complet sacrificarea animalelor si taierea copacilor.
Îmbratisarea copacilor si 363 de martiri
De la arbori, Bishnoii folosesc doar crengi uscate si ramuri, drept combustibil. Desi hindusi, ei îsi îngroapa mortii, deoarece incinerarea unui cadavru necesita taierea copacilor pentru lemn.
De asemenea, practica vegetarianismul, caci nu doar consumul, ci si comertul cu alimente de origine animala este interzis. Pe de alta parte, ca trib, Bishnoii sunt foarte blânzi si pasnici, dar când trebuie sa protejeze fauna salbatica si copacii, pot deveni agresivi.
Templele lor servesc drept refugiu pentru animalele ranite, ca bourul nilgai, gazela chinkara sau antilopa neagra, iar flamingii roz sunt o prezenta obisnuita în satele comunitatii. Femeile tribului hranesc viteii salvati, pâna când sunt suficient de mari pentru a se descurca singuri în salbaticie.
Doctrina Bishnoi a fost cel mai puter-nic marcata de un sacrificiu colectiv inimaginabil, în anul 1730, când Maharajahul Ajit Sijgh a vrut sa construiasca un nou palat în orasul Jodhpun, ordonând taierea copacilor Kehrli pentru lemnul necesar. Dar în desertul Thar nu se întâlnesc copaci decât în preajma satelor de bishnoi.
Oamenii regelui au ajuns în sat, unde o localnica pe nume Amrita Devi si cele trei fiice ale ei s-au opus taierii copacilor, îmbratisându-le trunchiurile. Lamele topoarelor au trecut prin gâturile femeilor-martir si trunchiurile copacilor, murind de aceeasi moarte.
Jertfa acestora a condus la sacrificiul colectiv a altor 259 de copii, femei si barbati care au îmbratisat câte un copac asteptând ca securile sa treaca întâi prin trupurile lor. Aflând despre martiriul în masa, Sijgh a interzis exploatarea lemnului si vânatoarea animalelor salbatice care îsi gasesc adapost în satele bishnoilor. Gestul curajosilor sateni a dus la plantarea a 363 de copaci în sat, care exista si în prezent, delimitând sanctuarul memorial construit de Indira Ghandi.
In prezent, în semn de apreciere, autoritatile statului ofera anual „Premiul pentru protectia vietii salbatice Amrita Devi Bishnoi”. De asemenea, în 1990 a fost înfiintata Bishnoi Tiger Force, organizatie ai carei activisti se implica permanent în protectia mediului.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii