Înca din Antichitate, inventivitatea uluitoare, gândirea profunda si realizarile tehnologice ce depaseau cu mult nivelul civilizatei umane din vremea respectiva au oferit lumii premise majore ale unui progres pe toate planurile – de la medicina exclusiv legata de natura si constructii, pâna la arta, religie si spiritualitate ancorata în Universul cosmic.
În aceasta linie se încadreaza si muzica bianzhong din China, aparuta cu peste 4.000 de ani în urma, strâns legata de ritualuri si cu un rol important în sistemul muzical pentru a mentine ordinea sociala.
Muzica – Matematica – Metalurgie
Când ne gândim la clopot, prima idee ce ne vine în minte face trimitere la religie, la biserica.
Un instrument muzical chinezesc antic numit bianzhong constituie de fapt un ansamblu armonios de clopote turnate în bronz, o adevarata orchestra insolita, suspendata pe un cadru de lemn.
La fel ca litofonul (bianqing), un ansamblu melodios de pietre plate în forma literei L suspendate pe un cadru de lemn, carillonul de clopote este unul dintre cele mai religioase instrumente ale Chinei antice.
Dezvoltate probabil din clopotele de jad, clopotele acordate (bianzhong) constituie o realizare extraordinar de impresionanta prin „alierea” muzicalitatii armonioase perfecte cu arta ancestrala, mitica si mistica a metalurgiei si cu matematica.
Aparute pentru prima data în 2100 î.Chr., conform informatiilor din unele documente, sub forma de trei clopote „fara bataie”, instrumente ce scoteau sunete melodioase fara a fi lovite, au fost aranjate în timpul dinastiei Zhou (1046-256 î.Hr.) într-un ansamblu de douasprezece clopote cu dimensiuni cuprinse între 153 si 9 centimetri (înaltime).
Diferentele respective aveau un rol important în emiterea de sunete diferite, dar erau reglate astfel încât, sa sune împreuna în armonii elaborate în prealabil de persoana pe care am putea-o numi instrumentist. Cu configuratia distincta a gurii în forma de lentila si 36 de „bumbi” simetrici în exterior, fiecare clopotel putea produce doua tonuri diferite.
Dinastia Zhou a fost prima dinastie chineza care a stabilit reguli de rituri si muzica, cu seturi de astfel de instrumente folosite în ceremonii, gale si spectacole.
Arta sublima a sonoritatilor armonice
Fabricarea clopotelor muzicale era o adevarata arta, absolut magistrala, care necesita o meticulozitate deosebita si o cunoastere perfecta a meseriei comparabile cu priceperea special, oculta, a unui alchimist. Aceasta, întrucât trebuia facut un amestec precis în aliajul viitorului clopot, stabilirea si reglarea înaltimii optime, precum si stapânirea tehnicilor avansate de turnare. Unele clopote dovedesc, de asemenea, interventia prin slefuire atunci când instrumentul turnat suna putin stins. Distanta precisa dintre note necesita dimensionarea precisa a clopotelor, operatiuni ce fac parte dintr-un sistem larg si complex de masuratori si standarde.
Astfel, nu este surprinzator faptul ca bianzhong-urile reprezentau si o adevarata avere simbolica, extrem de valoroasa a elitei nobiliare.
Un set complet de 65 de clopote ceremoniale a fost descoperit în mormântul suveranului Yi (decedat cca. 430 î.Hr.), din dinastia Zeng a statului Chu. Complexul instrumental s-a pastrat foarte bine vreme de doua milenii si jumatate, astfel ca se poate cânta si astazi la gama setului de 5 octave, cu trei complet cromatice.
Pâna în secolul VI î.Hr., ajustarea lor pentru a obtine note precise constituia o ocupatie deosebita, pe care doar putini mesteri o stapâneau. Clopotele muzicale arata ca în China antica se promova o întelegere sofisticata a muzicii si a tonului si, drept urmare, a principiilor matematice din spatele acesteia.
Primul bianzhong complet din aur a fost confectionat în timpul domniei împaratului Qianlong (1735-1796) si este alcatuit din 16 clopote cu aceeasi înaltime (16,2 cm), dar grosime diferita, variind de la 1,2 la 2,1 cm. Clopotul cu grosimea cea mai mare produce tonul cel mai înalt, fiecare clopot având propriul sau nume.
In prezent aceasta comoara este expusa în Galeria Comorilor de la Muzeul Palatului Imperial Chinezesc situat în centrul Beijingului.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii