Viata si cultura etruscilor au fost considerate multa vreme o enigma istorica in absenta documentelor si a descoperirilor arheologice importante, edificatoare. Acestea provin in special din studiul unor necropole, al faimoselor tablite din aur despre care am vorbit in numarul anterior, sau al unor picturi aflate pe peretii camerelor funerare ornamentate ale aristocratilor din portul-cetate Pyrgi descoperite in ultimele 3 decenii.
Pyrgi era un centru urban de o importanta covarsitoare pentru extinderea relatiilor economice, politice si culturale cu lumea greaca si punica si, intr-o masura restransa, cu cateva colonii romane. In sanctuarul aflat in port au fost descoperite nenumarate cioburi din ceramica cu urme de inscriptii care indicau prezenta in sanctuar a unui mic templu dedicat zeitei punice Ishtar. Pe alte cioburi a fost identificat numele Dio, semnificand un cult dedicat zeului Dyonisos. In 1998, a fost descoperita epava unei corabii, in largul peninsulei Giens, care continea o importanta cantitate de amfore in care era transportat vin, o marturie a comertului practicat de etrusci.
O descoperire exceptionala a fost facuta intr-o camera funerara dintr-un tumulus aflat in apropierea portului in care se afla un ansamblu sculptural, denumit „sarcofagul sotilor”, realizat prin anii 520-510 i.Ch., avand o inaltime de 110 cm si o lungime de 194 centimetri, si diverse obiecte din argila. Sotii, cu fete destinse, luminoase, pline de candoare, stau intr-o pozitie confortabila pe o canapea. Privirea barbatului, indreptata spre profilul femeii, exprima incredere, admiratie, iar cea a femeii, mandria si siguranta ca este considerata egalul barbatului. O statuie ce releva rolul important al femeii in Etruria. Din punct de vedere artistic, este cea mai valoroasa opera care ne-a parvenit de la etrusci.
In septembrie 2013, a fost identificat si dezvelit, in Tarquinia, un mausoleu vechi de 20 de secole, intact, in sensul ca nu a fost jefuit. In interior se aflau ramasitele pamantesti ale unei femei cu o lance langa crestetul capului, si ale unui barbat din randul aristocratiei. Alaturi, era depusa si o cutie din bronz plina cu ace si ata din in. Ce rol simbolic putea avea lancea, asociata femeii? Specialistii presupun ca exista o legatura cu arta prezicerilor careia etruscii ii acordau o mare importanta.
Cicero s-ar fi referit insa la faptul ca barbatii – nicidecum femeile – aveau obiceiul sa arunce spre inaltul cerului in timpul furtunilor, pentru a le indeparta, sulite, in varful carora era fixata o mica sculptura din lemn in forma de flacara.
Incepand cu secolul al V-lea i.Ch., Roma incearca sa distruga civilizatia etrusca. A reusit in cea mai mare parte. Populatia care a supravietuit a adoptat fortat limba latina. N-au disparut insa unele obiceiuri si moda vestimentara pe care romanii au mostenit-o: este vorba despre toga ornamentata cu purpura pe care au preluat-o magistratii, marele sceptru ceremonial sau steagurile pe care erau montate sculpturile ce reprezentau vulturi, purtate de razboinicii care se aflau in fata legiunilor in campaniile de cucerire.
DORIN MARAN
Comentarii