Gandirea simbolica se emancipeaza pe masura ce Homo Sapiens devine tot mai preocupat de reprezentari artistice, statuete si picturi rupestre cu o compozitie bine structurata. De la primele podoabe din scoici create de hominizi, la picturile din pestera Lascaux, arta rupestra presupune reprezentari multiple, tehnicile predilecte de abordare fiind de gravura, pictura, sculptura. Arta murala animaliera e cea mai cunoscuta publicului, mai putin insa reprezentarile umane, cu predilectie statuetele feminine.
Cat priveste arta non-figurativa, aceasta abunda in semne geometrice. De ce oare acesti indivizi au simtit nevoia sa confectioneze podoabe, sa sculpteze si sa picteze in pesteri intunecoase? Care sunt motivatiile acestor preocupari estetice? A fost arta lor si o expresie a gandirii simbolice a unei credinte religioase? Cu mult timp inainte de Omul de Neanderthal, hominizii erau inzestrati cu simt estetic? Erau capabili sa perceapa frumusetea intr-un mod complex?
Gandirea simbolica
Specialistii considera ca toate aceste manifestari artistice sunt marturii ale unor practici simbolice. Studiile morfologice au relevat faptul ca lobii frontali ai indivizilor Sapiens erau suficient de evoluati pentru a permite creatii elaborate.
Aspectul biologic nu este insa determinant, cheia aptitudinilor creative trebuie cautata deopotriva in contextul social. Grupurile umane s-au structurat, au depasit cadrul familial, implicandu-se in relatii mai mult sau mai putin organizate cu alte grupuri. Unii specialisti au considerat ca Homo Sapiens ar fi avut nevoie si de simboluri pentru a socializa cu alte grupuri. O "teorie" care, dupa 1950 a fost pusa sub semnul indoielii, dupa descoperirea (in Jura Suaba din Germania) de mobilier vechi de 32.000 de ani, cu reprezentari figurative elaborate: mamuti si cai din fildes. Descoperirea picturilor din pestera Chauvet in 1994 a pus insa capat polemicilor starnite.
Unele fresce vechi de 33.000 de ani confirma o stapanire tehnica in executie de un realism, rafinament si un simt al perspectivei remarcabile, superioare celor din pestera Lascaux, executate cu 16.000 de ani mai tarziu. O activitate artistica pe care omul modern o va aborda in intreaga lume.
Arta ce exprima crezuri religioase?
Aceasta intrebare i-a framantat pe specialistii care au studiat primele manifestari artistice preistorice, fara sa gaseasca vreun raspuns. Indiferent daca e figurativa sau abstracta, arta lor este rezultatul unei optiuni simbolice. Pe peretii pesterilor nu apar nici un peisaj, nici un rau etc. Reprezentarile umane sunt lipsite, in cea mai mare parte, de un cadru natural peisagistic.
Unele figurine sunt creatii imaginare: hibrizi om-animal, cum ar fi, de pilda, omul-leu din Hohleinstein-Stadel, o statueta din fildes de mamut veche de 30.000 de ani, sau oameni-bizoni gravati in pestera Trei-Frati din Ariège.
O seama de date, de elemente care pun problema determinarii sensului, functiei acestor opere. Conceptul de religie (unii cercetatori au mers foarte departe, asociind operele cu semnele primelor sisteme religioase si mitologice, cu emergenta primelor cosmogonii) este insa interpretabil. O "religie" lasa urme specifice, sanctuare, diverse edificii.
Probabil, arta avea si un rol asemanator icoanelor, imaginilor noastre sacre. O explicatie unica, legata de complexul artistic al acelor vremuri, este deocamdata imposibila.
DORIN MARAN
Comentarii