Timpul curge la fel pentru toti pamântenii, dar cu toate acestea raportarea oamenilor de pe diferitele meridiane la aceasta permanenta derulare poate sa difere uneori pâna la a atinge aspecte greu de inteles.
Un exemplu edificator poate fi reprezentat de calendarul etiopian, singurul din lume in care anul este compus din 13 luni (mai exact – 12 luni de 30 de zile si o luna de 5 sau 6 zile, in functie de an bisect).
Geneza cea de toate zilele…
Un calcul matematic relativ simplu arata, pentru populatiile de pe toate continentele, ca Etiopia are un calendar cu sapte-opt ani „in urma” fata de restul lumii. De la denumirea zilelor saptamânii pâna la cea a lunilor anului, calendarul etiopian este „impregnat” cu elemente biblice.
Intâia zi a saptamânii, numita Ehud, se traduce prin „prima zi” (in limba veche, Ge’ez, limba liturgica a bisericii etiopiene), cu semnificatia ca Ehud reprezinta ziua in care Dumnezeu a inceput sa creeze cerurile si pamântul.
Datorita complexitatii sale, etiopienii numesc metoda folosita pentru calcularea calendarului Bahere Hasab, sau „marea gândurilor”. Sistemul calendaristic incepe cu ideea ca Adam si Eva au trait in Gradina Edenului timp de sapte ani inainte de a fi alungati, din cauza pacatelor lor. Dupa ce s-au pocait, Biblia spune ca Dumnezeu a promis ca ii va salva dupa 5.500 de ani.
Calendarele etiopian si gregorian folosesc data nasterii Mântuitorului ca punct de plecare pentru calculele lor. Diferenta dintre ele se datoreaza faptului ca sunt utilizate calcule alternative pentru a determina aceasta data. Biserica Ortodoxa Etiopiana crede ca Iisus s-a nascut in anul 7 i.Hr., la 5.500 de ani dupa promisiunea facuta de Dumnezeu lui Adam si Evei.
Sarbatori… de doua ori!
Anul etiopian incepe pe 11 septembrie (sau 12 septembrie intr-un an bisect gregorian). Anul curent in Etiopia este 2014. Pentru a indica anul, adeptii bisericilor etiopiene si eritreene de astazi folosesc „epoca intruparii”, care dateaza de la Buna Vestire sau intruparea lui Isus, pe 25 martie, anul 9 d.Hr. (Iulian), dupa cum a calculat Annianus din Alexandria, prin 400 d.Hr.; astfel, primul sau an civil a inceput cu sapte luni mai devreme, pe 29 august, anul 8 d.Hr.
Fiind una dintre foarte putinele tari din lume cu propriul sistem calendaristic, Etiopia are sarbatori importante in zile diferite de restul lumii. De exemplu, Etiopia sarbatoreste Anul Nou pe 11 septembrie, si nu pe 1 ianuarie. Calendarul ofera calatorilor straini ocazia perfecta pentru a organiza doua sarbatori diferite de Anul Nou si Craciun.
Pe insula indoneziana Bali se folosesc doua calendare. Cel numit Pawukon are anul din 210 zile si consta din 6 luni de 35 de zile, un numar care reflecta ciclurile antice de crestere a orezului pe insula. Multe sarbatori in Bali sunt stabilite conform calendarului Pawukon, dar unele urmeaza calendarul lunar, cunoscut sub numele de calendarul Saka; având 12 luni formate din 29-30 de zile fiecare, este relativ similar cu calendarul gregorian. Desi China mo-derna se bazeaza pe calendarul gregorian, calendarul traditional chinezesc inca guverneaza datele sarbatorilor importante, cum ar fi Festivalul Felinarelor Chinezesti, si este, de asemenea, folosit ca instrument pentru alegerea datelor de bun augur pentru nunti, mutare si inceperea afacerilor.
Fiecare luna poate fi mentionata printr-un nume de animal sau un numar, care corespund si anumitor ore ale zilei, precum si anilor din ciclul zodiacal. In ordine, animalele zodiacului chinezesc sunt sobolan, bou, tigru, iepure de câmp, dragon, sarpe, cal, oaie, maimuta, cocos, câine si porc. Variante ale calendarului chinezesc sunt folosite in Coreea, Vietnam si Insulele Ryukyu.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii