In zona acestei cetati antice din Grecia a fost descoperit un monument funerar, de o exceptionala valoare, partial degajat. Arheologii traiesc clipe de mare intensitate pentru ca mormântul ar putea adaposti ramasitele pamântesti ale lui Alexandru cel Mare. Si comori de mare valoare. La 106 kilometri de Thessalonik, intr-o zona plina de maslini, migdali, culturi de vita-de-vie se afla o colina.
In acest sit aflat in inima Macedoniei centrale, patria lui Alexandru cel Mare (356-325 i.Hr.), se afla in Antichitate cetatea Amphipolis, una dintre cele mai vechi ale Greciei. Aici a fost descoperit un vast si impunator monument funerar fondat in anul 437 i.Hr. intr-un tumulus cu o circumferinta de 500 de metri, cel mai cunoscut nu doar in Grecia ci si in Asia Mica. (In vestul acestui sit, a fost descoperit in 1977 mormântul lui Phillip al II-lea, tatal lui Alexandru cel Mare.)
In vârful tumulusului se afla la origine o monumentala sculptura in piatra cu o inaltime de 5,30 metri, reprezentând un leu. Acesta a fost descoperit, in apropiere, in 1915, acoperit de pamânt, pe malul râului Strymon, altadata navigabil. Tot aici au fost dezgropate si placi de marmura, aidoma celor care impodobesc movila din incinta mormântului, opera arhitectului Dinocrat din Rhodos, arhitectul sef al lui Alexandru. S-a ajuns la aceasta concluzie dupa ce au fost descoperite in incinta instrumente de masura utilizate de arhitectul grec in constructia celei din Alexandria.
In incinta sacra, cu o circumferinta de aproape 500 de metri, se afla o movila artificiala cu o inaltime de 30 de metri imbracata in placi de marmura adusa din insula Thasos, aflata la o distanta de 50 de kilometri.
Cine putea fi demn de grandoarea edificiului din Amphipolis in care, pâna acum nu au fost descoperite vreun sarcofag cu ramasite pamântesti. Ipotezele curg. Ar putea fi vorba despre printesa Roxana vaduva lui Alexandru cel Mare, care, conform documentelor epocii, a fost ingropata alaturi de Alexandru al IV-lea Aigos, fiul lor, decedat la vârsta de 12 ani. O alta ipoteza se refera la unul sau mai multi generali ai lui Alexandru cel Mare care au revenit in Macedonia dupa expeditiile militare din Asia, trei dintre acestia, cei mai apropiati de marele cuceritor, stabilindu-se in Amphipolis. S-a vehiculat fireste si numele lui Alexandru, al carui mormânt nu a fost descoperit.
Echipa de arheologi continua sa efectueze sapaturi si sa degajeze peretele de marmura acoperit in mare parte de pamânt si sa formeze alei de acces de jur-imprejur. Mormântul ar trebui sa contina mai multe incaperi, sarcofage si comori, dupa modelul celor similare. Daca nu a fost jefuit, surprizele vor fi uriase.
In camerele din mormântul de tip tumulus construit pentru Filip al II-lea, de pilda, se aflau cufere din piele umplute cu obiecte pretioase din aur, masti din aur si bronz etc. si sarcofagul acestuia realizat din aur masiv.
In mormintele macedoniene au fost descoperite cele mai multe picturi grecesti cunoscute care releva numeroase date istorice, sociale etc. si care pun in evidenta particularitatile artei picturale elene. Marile sperante sunt insa legate de eventuala descoperire a mormântului marelui cuceritor.
DORIN MARAN
Comentarii