Asezat pe malurile râului Somme, orasul Amiens a fost o importanta fortificatie romana si a devenit in Evul Mediu resedinta a unei provincii. In 1435 a fost anexat de Burgundia iar in 1597 a fost cucerit de spanioli. Istoria lui a urmat drumul sinuos si dramatic al celor mai multe localitati din zona. Recucerit de Henric al IV-lea devine, in 1790, capitala Picardiei. La 27 martie 1802 aici s-a semnat un Tratat intre Anglia, Franta, Spania si Republica Batava (Olanda) prin care aliatii si-au recuperat fostele colonii si care a dus la o pace de 14 luni in timpul razboaielor napoleoniene.
A fost ocupat de prusaci in 1870, in 1918 a devenit teatrul unor violente lupte impotriva germanilor. Ocupat din nou de Germania, in timpul Celui de al Doilea Razboi Mondial, a fost distrus in mare parte si refacut in anii de dupa eliberarea lui de trupele aliate. Marea atractie a orasului este datorata in primul rând Catedralei, cea mai mare catedrala gotica din Franta. Construita intre 1220-1288, dupa unele documente, a fost restaurata in câteva rânduri fara sa i se altereze forma initiala. Inchinata Sfintei Fecioare este o expunere magnifica de statui si basoreliefuri, având un labirint in centru si detinând, printre multe relicve pretioase, capul lui Ioan Botezatorul despre care se spune ca are puteri tamaduitoare. Catedrala este atât de mare incât locuitorii orasului spun cu mândrie ca in ea ar incapea de doua ori vestita Nôtre Dame din Paris. In 1981 Catedrala din Amiens a fost inscrisa pe lista patrimoniului universal UNESCO iar in 1998 a fost inregistrata ca o etapa in pelerinajul catre altarul Sfântului Iacob din Santiago de Compostella.
Orasul este cunoscut si ca un loc de venerare a Sfântului Martin de Tours (mort in jurul anului 397) care la portile de intrare in cetate si-a impartit mantia cu un sarac tremurând de frig. La câteva minute de mers pe jos de la Catedrala descoperim Gradinile Plutitoare, acoperind o suprafata de circa 300 de hectare si fiind strabatute de 65 de kilometri de canale. Acestea au fost odinioara mlastini, exploatate la inceput pentru turba si folosite apoi ca gradini de zerzavat. Astazi constituie o rezervatie de flora si fauna, putând fi explorata fie pe jos, pe carari special amenajate, fie cu barca.
De altfel orasul este plin de parcuri si gradini putând aminti Gradina Zoologica, Gradina Botanica, Gradina Medievala si Gradina Arheologica. Locuitorii se mândresc si cu o serie de cladiri impunatoare printre care Universitatea, dar cel mai frumos cartier de aici ramâne Saint-Leu, o mica Venetie a Nordului. Pe malurile canalelor se inalta vechile casute acoperite de flori si verdeata. In zilele de târg o serie de negustori isi aduc marfurile in barci iar clientii le iau direct prin ferestre. Este o imagine plina de culoare cu atât mai mult cu cât prin tarmuri poti vedea cafenele, restaurante, artizanate, mici ateliere si chiar mori. Un spectacol aparte poti urmari la teatrul de marionete din inima cartierului, unde vestita papusa Lafleur evolueaza ca un ardent aparator al limbii si traditiilor picarde.
Casa lui Jules Verne, in care prozatorul s-a instalat in 1871, alaturi de cea pe care o luase de sotie in 1857 a fost renovata in 2005 si contine o serie de marturii din viata scriitorului inmormântat in cimitirul de aici – Madelaine.
Muzeul Picardiei, construit intre 1855-1867 in timpul domniei lui Napoleon este printre cele mai frumoase din Franta, adapostind pe lânga colectiile arheologice si sculpturi din secolul al XIX-lea câteva compozitii monumentale de Puvis de Chavannes.
Sunt multe alte locuri minunate in orasul strabatut de canale printre care: Turnul Perret inscris si el in patrimoniul UNESCO sau Muzeul Vitraliilor iar sarbatorile lui sunt nu doar o explozie de bucurie ci si o legatura strânsa intre prezent si trecut.
IRINA STOICA
Comentarii