In urma cu 8000 de ani, un popor de vanatori-culegatori a disparut brutal in sudul Siberiei. Un fenomen misterios datorat probabil unei bulversari climatice. O echipa de oameni de stiinta incearca sa afle adevarul. Un sit aflat pe malul locului Baikal. Locul e strajuit de doua imense faleze intunecate, nelinistitoare, intre care se afla un luminis.
Intre 1998 si 2005 au fost efectuate sapaturi care au pus in evidenta urme ale unei culturi nomade apartinand unei populatii care traia exclusiv din vanarea focilor, pestilor si a renilor, fara sa foloseasca unelte metalice. Toate astea pana la inceputul neoliticului. Urmele dispar insa pana in epoca de bronz. Noile urme atesta prezenta unui popor ce cunostea metalul si care prezenta caracteristici genetice diferite de cele ale predecesorilor. E vorba, asadar, de o noua civilizatie. Cum a fost posibila disparitia vechii populatii la inceputul neoliticului? A parasit aceasta in mod deliberat Baikalul? A disparut brusc?
Specialistii nu au nici o certitudine. Presupun doar ca disparitia ar fi legata de bulversari climatice. 12 secole mai tarziu, o alta populatie, diferita genetic si cultural, ar fi luat in posesie aceste locuri. Un program de cercetare cu o subventie de 1,3 milioane de euro si o durata de 4 ani a fost pus la punct de canadieni, fiind cooptati 30 de oameni de stiinta printre care figureaza rusi, americani, englezi, si, evident, canadieni, reprezentand o larga paleta de discipline: arheologie, antropologie, biologie moleculara, etnografie, geofizica, geochimie si paleontologie.
Sunt vizate patru situri: Sagan-Zaba, Shamanka (necropola descoperita in partea sudica a lacului) Arky Nur si Shara Nur, doua rezervoare de apa naturala foarte atractive pentru climatologi. Toate datele obtinute vor fi colectate, analizate si sintetizate. O munca de cursa lunga avand in vedere doar faptul ca datarile cu carbon 14 sau analizele ADN pot dura 10-18 luni.
Programul zilnic e de 16 ore iar lucrarile sunt dirijate cu o rigoare de metronom de doi specialisti. Situl e cunoscut din 1974 cand un celebru arheolog rus (Alexei Okladnikov) a inceput aici primele sapaturi. Din nefericire, nu a gasit nimic. In orice caz, nimic semnificativ. Peste 30 de ani au fost descoperite fragmente de oase si vase de pamant. Situl a fost impartit de noua echipa de specialisti in doua parti. De-o parte plaja, unde altadata se transau si se stocau animalele vanate – in special foci, pesti si uneori, reni.
Aici au fost descoperite obiecte de olarit, varfuri de sageti si oase. Cea de-a doua zona, de prerie, era locul de viata al populatiei. Locuitorii din Sagan-Zaba erau nomazi care frecventau acest loc primavara, in perioada de reproducere a focilor din Baikal – cand acestea puteau fi observate si, deci, vanate. Analizandu-se sectiunea dintilor animalelor gasite (constituite din cercuri concentrice, asemenea trunchiurilor de arbori) a putut fi aflata varsta animalelor si perioada din an in care au fost ucise. Au fost de asemenea gasite pe falezele care flancheaza plaja, petroglife si gravuri rupestre executate intr-o perioada geroasa, cand suprafata lacului era inghetata. (Va urma)
DORIN MARAN
Comentarii