Dezvoltarea comertului, odata cu „deschiderea” Drumului Matasii, a permis populatiilor din desertul Taklamakan, din vestul Chinei, sa construiasca numeroase cetati cu fortificatii puternice, parasite de-a lungul timpului si inghitite de nisip. Pentru a asigura aprovizionarea caravanelor a fost instituit un adevarat regim, dur, de administratie coloniala. S-a dezvoltat agricultura pe terenuri confiscate, mana de lucru constituind-o prizonierii, condamnatii, micii functionari acuzati de delicte minore, negustori prinsi cu ocaua mica sau cei care se infiltrasera in piete fara a avea autorizatie, impreuna cu familiile lor.
O armata de lucratori. Indisciplina era aspru pedepsita, culminand cu executii ad-hoc. In perioadele in care puterea unor dinastii s-a intarit, cum ar fi, de pilda Han (206 i.Hr. – 220 d.Hr.), Tang (618-907) sau cea mongola, Yuan (1279-1368), acestea au anexat tot mai multe regate, economia devenind tot mai prospera datorita comertului asigurat de caravane pe Drumul Matasii.
Cele mai prospere si riguros organizate oaze-cetate erau Kashgar si Yarkand in care aveau loc importante schimburi comerciale. Functionau servicii guvernamentale, vami, antrepozite, magazine… Pe langa statutul de centre comerciale au dobandit si prestigiu cultural si religios, datorita influentelor covarsitoare ale celor veniti din India, Grecia, Persia… Arta clasica greceasca si cea budista fuzioneaza stilistic, dand nastere artei Gandhara, marcata de statui reprezentandu-l pe Buddha cu nasul drept, par ondulat, imbracat in toga cu pliuri de inspiratie elinistica.
Budismul, aparut in India, s-a impus in centrele comerciale incepand cu secolul al III-lea d.Hr. in oazele aflate pe Drumul Matasii. Familiile locale bogate, negustorii, pelerinii etc. dornici sa intre in gratia zeilor pentru a fi protejati de boli, necazuri si nu in ultimul rand de pericolele la care se expuneau in timpul periplurilor lungi, finanteaza cu generozitate constructia de temple si manastiri. Incepand cu secolul al VI-lea d.Hr., maniheenii expulzati din Persia si crestinii nestorieni acuzati de erezie in Imperiul Bizantin, care ajung in aceste oaze-cetati in care s-a impus budismul, se bucura de o relativa libertate de cult.
Cea mai mare influenta culturala si religioasa au exercitat-o in cetatea Karakhoja, a carei incinta, strajuita de fortificatii din argila, cu o inaltime si grosime de aproximativ 11 si respectiv 12 metri!, se intindea pe o suprafata de 5,5 km2. In interiorul cetatii au fost descoperite ruinele unui palat si o colectie de manuscrise persane din secolele al III-lea – al VI-lea i.Hr., aduse, probabil, de nomazi care s-au stabilit in aceste locuri.
In timpul dinastiei Ming (1368-1644) majoritatea locuitorilor a fost convertita la islam. Statuile care-l reprezentau pe Buddha au fost mutilate sau distruse. Incepand cu secolul al XIV-lea d.Hr., chinezii abandoneaza aceste cetati, retragandu-se in spatele Marelui Zid, in preajma raurilor si a fluviilor. Odata cu deschiderea cailor maritime frecventate de europenii care acosteaza pe tarmurile Chinei, Drumul Matasii isi pierde din importanta, bazinul Tarin fiind condamnat la izolare.
DORIN MARAN
Comentarii