Oricat de neobisnuit ar parea, mai exista maladii pe glob, vechi de sute de ani, care raman inca cel putin in parte enigme nedescifrate. Este si cazul bolii autoimune Purpura trombocitopenica imuna (PTI), descoperita in anul 1735, dar aproape necunoscuta si in prezent. Motivul invocat pentru acest „anonimat” ar fi subdiagnosticarea sau ignorarea simptomelor sale. In prezent, la nivelul populatiei tarii noastre, exista circa 6600 de persoane afectate de aceasta, majoritatea femei tinere.
Pierderi masive de sange
Potrivit medicilor, PTI se caracterizeaza prin scaderea numarului de trombocite sau plachete sangvine sub 100.000/mmc, cifra considerata limita inferioara normala. Mai explicit, iata care sunt simptomele acestei maladii, in masura sa trimita neintarziat la medic persoana afectata: – aparitia in mod excesiv a vanatailor (purpura); – sangerari superficiale sub piele, care apar de obicei pe picioare si arata ca un fel de iritatii sau pete mov-rosiatice; – sangerari mai abundente in cazul taieturilor sau zgarieturilor; – aparitia spontana a epistaxisului (sangerare nazala); – sangerarea gingiilor in special dupa lucrari dentare; – aparitia sangelui in urina sau scaun; – flux menstrual neobisnuit de abundent; – oboseala. Trebuie constientizat faptul ca niciuna dintre aceste simptome nu este intamplatoare.
Razboiul celulelor
Din perspectiva medicala a derularii acestui proces nefast, cauza anomaliei o constituie o tulburare in care trombocitele sunt distruse ca urmare a prezentei anticorpilor dirijati impotriva unor componente ale membranei lor. Trombocitele sunt celule sangvine lipsite de nucleu, cu rol important in protectia impotriva sangerarilor la nivelul pielii si/sau mucoaselor. Riscul de sangerare creste direct proportional cu scaderea numarului de trombocite, fiind maxim la mai putin de 30.000/mmc. Sangerarile pot fi externe sau manifestate ca hemoragii in organe si tesuturi si pot aparea chiar spontan, in absenta oricarei traume, existand risc fatal in cazul in care sangerarea este masiva si/sau in organe vitale, cum ar fi creierul.
In functie de mai multi factori, se poate vorbi despre forma recenta a PTI in cazul pacientilor care au mai putin de un an de la diagnosticare. Forma acuta a maladiei apare de cele mai multe ori in cazul copiilor cu varste cuprinse intre 2 si 4 ani si este asimptomatica, nefiind necesar un anumit tratament. Totodata, adultii diagnosticati cu PTI acuta pot sa aiba nevoie numai de monitorizarea atenta periodica a numarului de plachete.
Tratamente extreme
Forma cronica a PTI persista mai mult de 6 luni si dezvolta simptomele caracteristice bolii, nefiind cunoscuta o cauza anume a aparitiei acestei afectiuni. In cazul in care pacientul este diagnosticat cu PTI cronica, acesta va avea nevoie de tratament specific si de monitorizare regulata la medicul specialist hematolog. Scopul tratamentului medicamentos sau chirurgical oferit in cazul pacientilor cu PTI cronica este de a mari numarul plachetelor pana la un nivel sigur si normal, inducand remisia si permitand pacientilor sa aiba o viata normala.
Tratamentele sunt de cele mai multe ori sub forma de medicamente si, in cazuri deosebite, operatie chirurgicala de eliminare a splinei. De asemenea, medicii sustin ca abordarile terapeutice in cazul bolnavilor cu PTI presupun interventii asupra stilului de viata al pacientului, deoarece acesta trebuie sa se supuna unui program constant de vizite la spital, administrari de medicamente intravenoase, testari periodice ale parametrilor fiziologici si chiar spitalizare.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii