Un oras cu o constelatie de constructii impozante, spectaculoase, un complex de lucrari menit sa asigure confort si agrement locuitorilor al caror numar a ajuns in secolul al IV-lea d.Ch. la aproximativ 1 milion. Descoperirea retroactiva, mediata, a Romei imperiale este la fel de fascinanta si socanta ca cea a New Yorkului sau a Shanhaiului de catre un turist amator. Imparatul Augustus avea obiceiul de a se lauda cu faptul ca a mostenit un oras din caramida pe care a inlocuit-o cu marmura. Proiectele sale arhitecturale, extrem de ambitioase, care vor schimba semnificativ infatisarea Romei vor fi continuate in viziuni proprii de succesorii sai pana in secolul al IV-lea d.Ch.
In cele douasprezece arondismente au fost construite de-a lungul timpului 40 de parcuri, 111 foruri, 967 bai publice, 11 terme uriase, 1352 de fantani alimentate de 19 apeducte, 34 de porti impozante, 9 poduri, 12 basilici, 43 Arcuri de triumf, doua amfiteatre, faimosul Colisseum cu cele 50.000 de locuri, 3 teatre imense, un Odeon, un stadion, 200 de temple, 6 obeliscuri inalte etc.
Forurile imperiale ale lui Cezar, Augustus, Nero, Dominitian sau Traian erau pline de opere de arta (tablouri, statui si statuete, vaze bogat ornamentate etc.) multe aduse din Grecia sau Asia Mica in urma cuceririlor, considerate a fi printre cele mai frumoase din lumea antica. O mare parte din spatiile in care erau dispuse puteau fi vizitate uneori de public. Cat despre palatele demnitarilor si acestea erau luxoase, in special cele construite pe Colina Palatina in timpul domniei lui Constantin, Aventin, Quirinal, Caelius sau Esquilin, prevazute cu „hoteluri” somptuoase pentru oaspeti.
Castelele erau protejate de praful, mirosurile neplacute si de zgomotele dinafara. Interiorul era prevazut cu o multime de incaperi luxoase, cu mobilier din lemn de abanos, palisandru, cedru etc. din care nu lipseau confortabilele canapele pe care se intindeau stapanii sau curtezanele, covoare pretioase asternute pe podele, pereti pictati, galerii cu coloane, sali de baie incalzite cu un sistem de conducte prin care circula apa fierbinte, bufete doldora de argintarie; spatii imense intretinute de sute de sclavi. Unele incaperi erau prevazute cu un plafon partial descoperit pentru a recolta apa de ploaie in rezervoare.
Cat priveste populatia, aceasta locuia, in cea mai mare parte, in cele 46.000 de cladiri cu 7-8 etaje (insulae) din care tasneau in fiecare dimineata valuri de locatari. Imobilele au fost construite dupa modelul celor din Cartagina, descoperite in timpul razboaielor punice, cladite la baza din piatra sau caramizi arse, iar etajele, din lemn sau chirpici. Unele, cu apartamente luxoase, erau locuite de cavaleri iar vilele confortabile – domus – erau locuite de senatori si diverse categorii de romani bogati.
DORIN MARAN
Comentarii