Ridicat pe malul lacului Geneva sau Leman, in apropiere de Montreux, o foarte eleganta statiune a Elvetiei, castelul Chillon este unul dintre cele mai vizitate si mai admirate din tara. A fost construit pe o stanca, foarte aproape de malul pe care serpuia drumul comercial antic ducand spre Italia. Se pare ca stanca a fost populata inca din Antichitate si, data fiind pozitia ei strategica, existenta unui avanpost roman aici este cat se poate de verosimila. In timpul excavatiilor in stanca din 1896 au fost scoase la lumina mai multe monede romane.
Cu toate ca primele referinte scrise dateaza din anul 1150, analizele efectuate asupra celei mai vechi parti a castelului fixeaza constructia acestuia cu un secol mai devreme, respectiv in secolul al XI-lea. Asadar, cei care sustin ca fortareata dateaza din jurul anilor 1005 s-ar putea sa fie indreptatiti in afirmatiile lor. Accesul se face pe un pod de lemn suspendat care te conduce in incinta castelului alcatuit din mai multe constructii legate intre ele prin ziduri si palisade.
Castelul a fost construit si reconstruit, amenajat si reamenajat secole intregi. Adapostea trupe importante, fiind o forta reala, redutabila, avea ziduri groase, crenelate, un sant de aparare lat si un turn de observatie. Istoria lui este influentata de trei mari perioade: Savoia, Berna si Vaudois. Din 1150 de cand dateaza prima atestare a castelului, pana in 1536, acesta a apartinut familiei de Savoia. Membrii acestei familii controlau pe langa drumurile de acces in fortareata si caile de navigatie de pe Lacul Leman. In 1536, elvetienii, in special bernezii, au ocupat castelul Chillon. Construita in stil gotic si roman, fortareata are ca fundal Alpii cu crestele acoperite de zapada.
Castelul isi grupeaza cladirile in jurul a trei gradini si trei curti interioare. O serie de camere sunt deschise publicului. Dintre acestea, cea mai veche este considerata Domini Camera, ocupata candva de ducele de Savoia si impodobita cu picturi murale din secolul al XIX-lea. Existau de asemenea mai multe reconstituiri ale altor incaperi: patru sali mari, mai multe dormitoare si turnul cel mai inalt de unde poti contempla intregul peisaj mirific din jur. Fiecare camera este speciala, are propria ei poveste, iar salile gazduiau tot felul de banchete nobiliare.
Curtile interioare erau rezervate antrenamentelor soldatilor si plimbarilor doamnelor inaintea slujbelor de la capela contilor de Savoia. Sub castel se afla inchisoarea, jumatate construita, jumatate sapata in stanca. Aici a fost inchis vreme de patru ani staretul François Bonivar din Geneva. Eliberat in 1536 de elvetieni a fost evocat de Victor Hugo in cartea sa „Rinul”.
Exista o legenda dupa care un inflacarat admirator al lui Bonivard a incercat sa-l elibereze intrand deghizat in castel. Descoperit, a fost la randul sau inchis dar stiind ca fortareata este inconjurata de apa a incercat sa fuga pe fereastra. El nu banuia insa ca ni-velul apei scazuse foarte mult si s-a zdrobit de stanci. Lordul Byron a vrut sa afle adevarul despre aceasta poveste dar, dupa unele surse, nu i s-a permis intrarea in castel. Exista totusi pe un perete o inscriptie si semnatura marelui poet englez care a si scris opera intitulata „Prizonierul din Chillon”. Pe langa prizonieri si vizitatori ilustri, in castel erau intemnitate, torturate si chiar arse pe rug presupusele vrajitoare, vanatoarea acestora fiind bine cunoscuta in epoca.
In prezent aici se organizeaza tot felul de evenimente culturale, iar castelul ramane o adevarata emblema a tarii, o fortareata care n-a putut fi niciodata cucerita, schimbandu-si stapanii numai ca urmare a unor tratate diplomatice.
IRINA STOICA
Comentarii