Pe teritoriul satului Katskhi din regiunea Imerethia, aflata în Georgia, o stanca perfect verticala de forma unui stalp, înalta de circa 40 de metri, este venerata de localnici sub denumirea „Stapul vietii” (în georgiana –Kac’xis Svet’i). Ea simbolizeaza „Adevarata Cruce” si este învaluita în aura legendelor.
Între Pamant si Ceruri
Monolitul natural de calcar are la capatul superior o platforma cu suprafata de aproximativ 150 m2, pe care se afla ruinele unui edificiu religios datand din secolele al IX-lea – al X-lea. Însa cercetatorii nu l-au putut escalada decat începand din anul 1944, iar studierea lui sistematica
s-a facut abia între anii 1999 si 2009. Atunci s-a descoperit si o inscriptie în georgiana datand din sec. al XIII-lea, care sugera ca activitatea religioasa din neobisnuita sihastrie înca functiona la vremea respectiva. În aceeasi perioada de cercetari s-au restaurat vechile ziduri si
s-a construit un mic edificiu bisericesc ortodox, pentru uzul unui calugar pustnic stabilit aici definitiv.
Întregul complex religios cuprindea odinioara o biserica, o cripta, trei chilii, o pivnita pentru vin si o curte mica. La baza coloanei de piatra s-a format o comunitate mica de calugari, în jurul bisericii dedicate Sfantului Simeon Stilitul, ridicata pe ruinele unui vechi zid, langa vestigiile unei clopotnite. Biserica din varful stancii este închinata Sfantului Maxim Marturisitorul si are suprafata de numai 4,5 m pe 3,5 m.
De altfel, Maxim este si numele calugarului care nevoieste – cum se spune – aici din anul 2005. Cripta se afla sub biserica, la fel si o grota ce servea drept camara, la 10 metri sub varf si pivnita (în ea s-au gasit opt recipiente mari, în care se tinea vinul). La baza „Stalpului Vietii”, care domina valea raului Katchkhoura, este gravata în relief o cruce care permite comparatia cu reprezentari medievale similare din Georgia si în mod special cu cele din Bolnissi.
Acolo unde Dumnezeu face minuni
Una dintre legendele referitoare la Katskhi Pillar spune ca varful stancii era legat, cu mult timp în urma, de manastirea Katskhi, printr-un lant de fier lung de circa 1,5 km. În realitate însa, nu e foarte clar cum anume ajungeau acolo eremitii, dar si astazi, desi exista o scara de fier prevazuta cu bare protectoare, care escaladeaza peretele vertical, accesul a ramas extrem de greu, un barbat antrenat urcand cei 40 de metri în cel putin 40 de minute. Asta, daca i se permite, caci o restrictie riguros respectata impune unui mirean minimum patru zile de post si rugaciune înainte de a accede spre varful unde se spune ca Dumnezeu face minuni.
Stalpul sfant, care pentru turistii „clasici” ar constitui un punct de belvedere inegalabil, este totusi mult mai vechi decat au estimat arheologii care au cercetat vestigiile religioase. În veacul al XVIII-lea, printul Vakhucht Bagration mentiona, într-o descriere a Georgiei, prezenta unei bisericute în varful stancii, dar preciza ca „nimeni nu merge acolo, fiindca nu se stie nici macar prin ce mijloace se poate ajunge sus”.
Mult mai tarziu, în 1946, arhitectul Vakhtang Tsintsadze, specializat în edificiile religioase de grup, arata si el ca în veritabilul cuib de vulturi s-ar fi aflat ruinele a doua mici manastiri ce datau din secolele al V-lea – al VI-lea, unde anahoretii stiliti se supuneau unei asceze extreme, total izolati pe înaltimi aproape inaccesibile. De aceea, prezentarea de fata nu trebuie considerata o invitatie la drumetie pentru turisti, ci o revelatie asupra unei adevarate minuni ce penduleaza între pamantesc si venerarea divinului celest.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii