Sub casele de piatra din Midyat, un oras din sud-estul Turciei, autoritatile locale au descoperit ceea ce considera a fi cel mai mare oras subteran din tara.
Mai mult de 50 de camere au fost curatate, deservite de un tunel lung de 120 de metri, unele dintre ele având pereti decorati cu picturi enigmatice, toate desenate la mare inaltime: un cal stilizat, stele cu opt colturi, copaci, o mâna de adult.
„Am excavat mai mult de 8.200 m2 dintr-un total estimat de 900.000 m2, ceea ce l-ar face cel mai mare oras subteran din Anatolia. Poate cel mai mare din lume”, se entuziasmeaza Mervan Yavuz, directorul departamentului de conservare din Midyat, care supervizeaza lucrarile.
Sapaturile au început în iunie 2020, „aproape din întâmplare”, a dezvaluit el, atunci când Primaria care curata pivnitele unor cladiri a descoperit o usa din lemn vopsita în albastru, în spatele careia se afla un tunel strâmt, cu o înaltime de cel mult 170 de centimetri, informeaza AFP/Agerpres.
„Pentru a se proteja de vremea nefavorabila, de dusmani, de pradatori si de boli, oamenii au cautat un refugiu în aceste pivnite, pe care le-au transformat într-un adevarat oras”, a declarat Yavuz. Intrarea initiala era compusa dintr-o bolta rotunda pe sub care oamenii de atunci trebuiau sa se aplece foarte mult pentru a putea sa patrunda în tunel. „De fapt, banuiam existenta sa: solul s-a prabusit si un utilaj de santier a cazut aici în anii 1970, dar în epoca, nu s-a încercat sa se afle mai multe, deschizatura a fost consolidata si apoi închisa”, a precizat oficialul turc.
Situata lânga granita cu Siria, la portile Mesopotamiei, regiunea a fost râvnita si ocupata timp de secole de toate marile imperii din aceasta zona a lumii.
Matiate, orasul tuturor credinciosilor
„Pagâni, evrei, crestini, musulmani, toti acesti credinciosi au contribuit la orasul subteran Matiate”, a adaugat Mervan Yavuz, folosind numele din Antichitate al orasului Midyat, consemnat deja în primul mileniu î.Hr. pe o stela care relata cucerirea sa de catre asirieni. Mergând de-a lungul tunelului, Mervan Yavuz a ajuns apoi într-o sala sapata într-un bloc de calcar, în mijlocul careia troneaza o dala care ar fi putut sa fie folosita în timpul unor celebrari sau sacrificii. Pe pereti, urmele uneltelor sunt dovada loviturilor folosite pentru a deschide pasajul în piatra.
„Întrucât situl a fost ocupat în permanenta, este dificil sa îi stabilim originea”, crede el, sugerând ca evreii si crestinii au gasit aici o oportunitate de a-si practica religiile, care erau interzise.
„Înainte de venirea arabilor, acest teritoriu a fost intens disputat de asirieni, persani, romani si, apoi, de bizantini”, confirma Ekrem Akman, doctor în istorie la Universitatea din Mardin, capitala provinciei, situata la 80 kilometri vest de Midyat.
„Crestinii din regiune au început sa construiasca înca din secolele al V-lea d. Hr. si al VI-lea d. Hr. foarte multe manastiri fortificate”, ascunse în munti, departe de cei care râvneau la ele, a adaugat profesorul turc.
Pivnitele si-au pastrat utilitatea mult timp dupa invazii, a declarat Gani Tarkan, fost director al Muzeului Mardin, care a recuperat din subteran numeroase obiecte de uz cotidian, piese din bronz si ceramica. „Chiar si dupa ce atacurile au încetat, când crestinismul a devenit religia oficiala (a Imperiului Bizantin), oamenii au continuat sa foloseasca acest loc ca spatiu de locuit. Unele camere erau folosite pe post de catacombe, altele ca grânare”, a adaugat el. Au fost gasite oase, precum si urme ale animalelor si produselor agricole care au fost depozitate acolo în perioada Imperiului Otoman.
Sub pamântul ars de Soare, în întunericul racoros al pivnitelor, se gasesc gauri mari si rotunde ce au fost sapate pentru a depozita amfore de vin, o bautura produsa pe dealurile din împrejurimi si care a ramas pâna în zilele noastre specialitatea crestinilor sirieni din Mardin. „Spre deosebire de orasele subterane verticale din Cappadocia, construite pe niveluri adânc sapate în piatra, orasul Matiate se întinde pe orizontala”, a precizat Gani Tarkan.
Municipalitatea din Midyat, care finanteaza lucrarile în întregime, intentioneaza sa continue explorarea sitului, în care îsi pune mari sperante pentru a atrage turisti în acest oras cu 120.000 de locuitori.
NICUSOR DINCA
Comentarii