Cu mai bine de 600 de ani inainte de infiintarea universitatii din orasul italian Bologna (1088), cea mai veche din Europa, si a celei din Oxford (1096), cea mai veche institutie de limba engleza din lume, Universitatea Nalanda din India detinea noua milioane de carti si instruia peste 10.000 de studenti din Asia de Est si Centrala
Astazi, trecerea implacabila a timpului, vitregiile vremii, dar si ignoranta umana au facut ca doar ruine de caramida rosie sa constituie dovada existentei unuia dintre cele mai mari centre de invatare ale lumii antice.
O simbioza a religiilor
Fondata in anul 427 d.Chr., Nalanda este considerata prima universitate rezidentiala din lume. Mii de studenti din intreaga Asie de Est si Centrala au venit aici pentru a invata medicina, logica, matematica si, mai presus de toate, principiile budiste de la unii dintre cei mai venerati savanti ai epocii. Dalai Lama a afirmat ca „sursa tuturor cunostintelor budiste pe care le avem a venit din Nalanda”.
In cele peste sapte secole in care aceasta a inflorit, nu a existat nimic asemanator in lume. Mai mult, abordarea luminata a Nalandei asupra filosofiei si religiei a ajutat la modelarea culturii Asiei mult timp dupa ce universitatea a incetat sa existe. Interesant este ca monarhii Imperiului Gupta care au intemeiat universitatea monahala budista erau hindusi devotati, dar simpatizanti si permisivi fata de budism, de fervoarea intelectuala budista si de scrierile filozofice ale vremii.
Traditiile culturale si religioase care au evoluat sub domnia lor vor forma nucleul curriculum-ului academic multidisciplinar al Nalandei, care combina budismul intelectual cu cunostinte superioare in diferite domenii.
Vechiul sistem medical indian Ayurveda, care are radacini in metode de vindecare bazate pe natura, a fost predat aici pe scara larga, apoi „a migrat” in alte zone ale Indiei prin intermediul absolventilor.
Alte institutii budiste s-au inspirat din designul campusului de curti deschise, inconjurate de spatii de rugaciune si sali de curs. Nu in ultimul rand, stucatura produsa aici a influentat arta ecleziastica din Thailanda, iar arta modelarii metalelor s-a raspandit in Tibet si in peninsula Malaya, plecand din Nalanda.
Sase veacuri de tacere prolifica
Universitatea Nalanda a format un numar imens de studenti, multi dintre ei devenind savanti foarte apreciati atat la vremea respectiva, cat si mai tarziu.
Chiar daca astazi multe dintre numele ilustre ce s-au ridicat aici poate ca nu mai sunt cunoscute, rezultatele gandirii si muncii lor pot fi gasite la orice pas. Un exemplu: „parintele matematicii indiene”, Aryabhata, care a condus universitatea in secolul al VI-lea. El este acreditat cu atribuirea statutului de cifra pentru „zero”, concept revolutionar, care a simplificat calculele matematice si a ajutat la dezvoltarea unor cai mai complexe, cum ar fi algebra si calculul; multi savanti de astazi sustin ca fara zero nu am avea computere.
Acelasi geniu de acum un mileniu si jumatate a realizat lucrari de pionierat in extragerea radacinilor patrata si cubica, aplicatii ale functiilor trigonometrice la geometria sferica si a fost primul om de stiinta care a aratat ca stralucirea Lunii se datoreaza luminii solare reflectate.
Anul 1193 a fost unul tragic pentru uriasa institutie de invatamant si cultura. Dupa mai multe atacuri si distrugeri incalculabile din partea islamistilor si hunilor, ea a fost ruinata si o parte din milioanele de carti distruse.
Agresorii care au incercat sa nimiceasca inima unei intregi lumi nu au reusit sa-i doboare spiritul, ale carui culori si flacari se raspandisera deja in lume. Nu mai putin de sase secole, Universitatea Nalanda nu a functionat, dar elementele sale definitorii si-au continuat lucrarea prolifica, dand roade in mentalitatea oamenilor, in modul de a se raporta la lumea inconjuratoare si in atitudinea lor fata de semeni, de natura, de Univers si fata de Divinitate.
„Descoperita” in anul 1812 de geograful scotian Francis Hamilton si ulterior identificata drept Nalanda de generalul-maior Sir Alexander Cunningham – inginer al armatei britanice, in anul 1861, ramasitele arheologice ale universitatii sunt in prezent sit al Patrimoniului UNESCO ce se intind pe o suprafata de 23 de hectare, probabil doar o mica parte din campusul original.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii