Concluziile studiului recent desecretizat, elaborat de serviciile de informatii militare din Regatul Unit, privind „fenomenele aeriene neexplicate” (FAN) sunt la fel de expeditive, ca si restul materialului. Se spune ca s-a intentionat o examinare rationala, stiintifica, înainte de toate a rapoartelor privind incidentele cu FAN din spatiul aerian britanic. Memorandum-ul a cautat sa evite focalizarea pe evenimente singulare, de asemenea nu si-a propus sa combata ipoteza extraterestra, decât în masura în care aceasta nu se baza pe dovezi palpabile.
Directia de informatii 55 (DI55), care a elaborat studiul, nu avea permisiunea de a face investigatii suplimentare, nici macar sa stea de vorba cu martorii pentru a clarifica anumite aspecte; prin urmare toata analiza s-a bazat strict pe analiza rapoartelor, provenite de la „martori credibili”, organizate într-o baza de date. Interviurile nici nu ar fi fost foarte eficace, având în vedere timpul scurs, ca si retinerea unor martori de a da detalii despre ce au vazut.
Evident, au fost preferate rapoartele cu mai multi martori, pentru a elimina sau reduce iluziile si deformarile memoriei. În concluzie – spune studiul – deoarece nu s-au descoperit diferente semnificative în activitatea FAN înainte si dupa terminarea razboiului rece, înregistrarea în baza de date a cazurilor FAN nu si-ar mai avea rostul. Mai general, se spune în concluzie, „n-ar trebui ca de acum înainte sa se mai ceara directiei DI55 sa monitorizeze rapoartele FAN întrucât acestea nu ofera, demonstrabil, informatii utile pentru structurile informative ale Apararii”. Se mai mentioneaza faptul ca în privinta FAN, „unele dintre informatiile «date publicitatii» de alte natiuni pot fi ridiculizari sau dezinformari deliberate”.
Studiul FAP sugereaza totusi, în mai multe capitole, necesitatea de a efectua cercetari, pentru progresul aeronauticii, în domenii cum ar fi diferite tipuri de propulsie: electrica, nucleara, magnetica, hipersonica, utilizând motoare cu arc electric, plasma stationara, ionice, propulsie prin emisie de câmp, energie proiectata prin laser, câmpuri cu torsiune, gravitationale, microunde etc. O atentie speciala este acordata motoarelor cu antimaterie (antiprotoni).
Se precizeaza, de pilda ca un gram de antimaterie ar putea lansa o încarcatura de o tona spre planeta Marte. O tara angajata în aceasta directie poate produce câteva miligrame de antiprotoni pe an. Se dau datele tehnice ale unui conteiner de antiprotoni care ar putea servi acestui scop. Se propun aplicatii ale antimateriei si în tomografie, terapie si detectoare bio-medicale…
Faptul ca studiul examineaza si utilizarea plasmei pentru reducerea frecarii aerodinamice a aeronavelor, ca si a „învelisului” plasmatic pentru reducerea vizibilitatii radar, ne face sa banuim ca pe undeva însisi autorii erau încredintati ca, o parte din FAN sunt vehicule solide utilizând tehnologii înca necunoscute pe Pamânt, plasma nefiind decât un învelis menit sa confere acestor obiecte anumite caracteristici „exotice”.
Ideea nu e noua. Însusi Philip Klass, un adversar declarat al ipotezei extraterestre a OZN-urilor, a inclus într-o carte a sa din 1974 o scrisoare de la ufologul Richard Hall, în care acesta precizeaza ca „Fulgerele globulare s…t seamana foarte putin cu un raport OZN tipic. Fulgerul globular nu a fost observat niciodata sa aiba o forma geometrica distincta, sa fie vazut astfel în plina zi, sa persiste mai mult de câteva minute (de obicei doar câteva secunde), nici sa prezinte o suprafata cu aparenta metalica, uneori cu detalii de tipul unor hublouri.
Or, OZN-urile au prezentat toate aceste caracteristici”. Iar la o conferinta din 1967 despre legatura dintre OZN-uri si fenomenele plasmatice, Prof. James Campbell a sugerat ca OZN-urile genereaza poate la suprafata lor pelicule plasmatice. El credea astfel ca plasma este „rezultatul sistemului de propulsie al OZN-urilor, implicând energie de tipul microundelor”. Stanton Friedman spunea ca „poate fi realizata o abordare complet noua privind propulsia în aer si în spatiu pe baza interactiunii dintre câmpurile electrice si magnetice, cu fluide conducatoare de electricitate adiacente vehiculelor, pentru a produce propulsie sau ridicare si a elimina probleme ale zborurilor hipersonice precum frecarea, boom-ul sonic, supraîncalzirea etc”.
Studiul britanic, citit mai atent, de fapt „se spala pe mâini”, recunoscând ca stim înca foarte putin si recomandând efectuarea unor investigatii mult mai profunde privind legaturile dintre FAN si corpurile plasmatice, respectiv câmpurile magnetice.
Dan D. Farcas
Comentarii