Intre cazurile OZN examinate de Comisia pentru Primirea si Investigarea Rapoartelor OZN (Cridovni), infiintata in 1979 si subordonata Fortelor Aeriene Uruguayene (FAU), sunt si cateva greu de explicat prin ceea ce cunoastem la ora actuala. In interviul luat, in 2012, de ufologul brazilian A.J. Gevaerd, colonelul Ariel Sanchez, presedintele Cridovni, a detaliat cateva dintre acestea.
In 1986, doua aeronave militare au incercat sa intercepteze un OZN care a intrat in spatiul aerian uruguayan fara autorizatie. A fost in acelasi an si aceeasi luna cu un alt caz, deosebit de spectaculos, numit „Noaptea oficiala OZN din Brazilia” (cand peste 20 de OZN-uri sferice, de aproximativ 100 de metri in diametru, au blocat traficul aerian din sud-estul Braziliei). Intr-o seara, in jurul orei 20.30, doua avioane de vanatoare au incercat, de doua ori, sa se apropie de obiectul necunoscut, care stationa deasupra unui baraj. Nu au putut, deoarece obiectul a reusit sa scape de fiecare data, manevrand cu o viteza mult mai mare decat a avioanelor.
In investigarea acestui caz au fost adunate toate datele, cum ar fi tipul de aeronava, durata si viteza de zbor etc., apoi s-a realizat un interviu aprofundat cu pilotii. Au fost patru piloti la bordul a doua FMA IA 58 Pucara – aeronave de lupta de fabricatie argentiniana, cu doua motoare turbopropulsor. (Pucara inseamna „cetate” in limba quechua; acest avion a fost folosit pe scara larga in timpul razboiului din Insulele Falkland.) Aeronavele puteau atinge o viteza de 400-500, dar OZN-ul a fost mult mai rapid, avand cel putin 1.000 km/h pe ora.
Un alt fenomen ciudat a fost ca obiectul observat isi schimba culoarea in timp ce ii crestea acceleratia. Trecea de la galben la portocaliu, devenind apoi rosu. S-a departat cu o viteza enorma, pana cand a fost pierdut din vedere. Intr-o a doua incercare de a-l intercepta, obiectul a facut acelasi lucru: cand Pucara s-a apropiat de el, OZN-ul a disparut cu o viteza incredibila spre apus. In mod straniu, atunci cand avioanele s-au departat, obiectul neidentificat a reaparut in acelasi loc, ca si cand s-ar fi jucat de-a v-ati ascunselea cu echipajele din Uruguay. Pilotii n-au mai avut ce face si s-au intors la Baza Aeriana Durazno (cel mai important obiectiv al FAU, situat in centrul tarii) si au raportat evenimentul oficialilor. In acelasi timp, capitala Montevideo a fost lovita de o pana de curent. A durat cateva minute, dar a afectat intregul oras. Cauza a fost supraincalzirea unei linii de inalta tensiune, care pleca exact din punctul in care a fost vazut OZN-ul deasupra barajului. Acestea sunt date tehnice furnizate de compania de electricitate (Usinas y Trasmisiones Eléctricas – UTE).
Tehnicienii lor au detectat o supraincalzire in unele transformatoare ale liniei care alimenteaza capitala. Specialistii Cridovni au presupus ca acest fapt putea sa fie rezultatul incidentului OZN. Ce cauta obiectul neidentificat deasupra barajului? – se intreba colonelul Ariel Sanchez. Trebuia sa existe un motiv pentru care aceasta a fost tocmai acolo; care anume, nu se stie. Agentii de paza si angajatii au urmarit in acea noapte, de asemenea, zborul obiectului in jurul barajului. Deci obiectul a fost vazut atat de la sol, cat si din aer. Acest fapt nu lasa nicio indoiala cu privire la realitatea lui. Pilotii de pe avioanele Pucara au fost destul de surprinsi de ceea ce au vazut. Sanchez a intervievat personal patru dintre ei, pe fiecare separat, in conformitate cu protocolul Cridovni pentru investigatii. Toate descrierile au coincis in privinta formei si manevrelor obiectului.
Ar fi putut izbucni un fel de ostilitate intre parti – aprecia Sanchez – dar, in astfel de situatii, pilotul trebuie sa ceara permisiunea inainte de a se angaja in orice actiune, cum ar fi sa lanseze o racheta. Exista un protocol; potrivit legii uruguayene, nu se poate trage intr-o aeronava decat in conformitate cu un ordin prezidential sau intr-o situatie reala de lupta.
Urmariti de o sfera luminoasa
A existat si un caz care a implicat un avion militar folosit pentru a transporta civili si care era operat de un echipaj civil. In 1979, in timpul unui zbor intre Asuncion (in Paraguay) si Montevideo, avionul, ajuns deja in spatiul aerian uruguayan, s-a vazut urmarit de o sfera luminoasa. Obiectul a ramas langa aeronava tot drumul, pana deasupra capitalei. In momentul in care cei din echipaj au vazut obiectul, ei au intrebat turnul de control daca ar putea fi in zona o alta aeronava care sa provoace acest fenomen, poate o aeronava pe care turnul nu a reperat-o. Raspunsul a fost ca nu exista in zona niciun alt avion care sa poata explica cele observate.
Obiectul a fost vazut de toti cei din echipaj si de toti pasagerii. Nimeni nu era fericit sa aiba un OZN in preajma, fiind cu totii preocupati de siguranta zborului. Pilotul a vrut sa vada daca obiectul va raspunde la un semnal, asa ca a pornit luminile de aterizare, care sunt destul de puternice. In acel moment, OZN-ul care a fost pana atunci la o distanta de vreo 700 de metri, s-a apropiat de flancul stang. Echipajul s-a speriat si mai tare, mai ales ca a inceput sa se simta si un miros ciudat de plastic ars, ceva de genul bachelitei, un material din care se face panoul de control al aeronavei. Apoi, pilotul a stins luminile, iar obiectul s-a indepartat. Totul a durat poate un minut sau doua. Nu a existat deloc fum in cabina, doar mirosul de plastic ars, care a fost repede absorbit de sistemul de ventilatie.
Unul dintre pasageri avea un aparat de fotografiat. Pilotul i-a cerut sa faca fotografii. Intre timp, toti pasagerii se uitau la obiect iar capitanul incerca sa evite panica. In apropiere de Montevideo, cand s-a cerut permisiunea de aterizare, obiectul era deja mai departe. Aeronava a coborat incet, prin nori, iar obiectul a fost vazut din nou in timpul procedurilor de aterizare, dar de la distanta. Martorii au fost intervievati si negativele foto au fost predate autoritatilor. Specialistii care le-au examinat au spus doar ca imaginea a fost rezultatul unei surse puternice de lumina. Pilotii au fost, de asemenea, surprinsi sa vada un obiect necunoscut la o altitudine atat de mare. Acest fapt a facut sa fie respinsa ipoteza ca fenomenul sa fi fost produs de o cauza obisnuita, cum ar fi plasma sau emisiile provenite de la liniile electrice. Este foarte dificil de explicat si modul in care acel obiect, urmarind avionul, a raspuns la semnalul luminos.
Un obiect luminos deasupra casei
Un alt caz interesant este cel al unei familii aflata intr-o statiune de odihna din statul Tacuarembó. Se uitau cu totii la televizor inainte de a merge la culcare. Cand au observat unele interferente pe ecran, au crezut ca poate vantul a rasucit antena. Unul dintre ei a iesit si s-a uitat in sus. A vazut ca antena e in ordine, dar deasupra casei se afla un obiect luminos.
Au iesit cu totii afara si au observat ca aparitia se indreapta spre un teren din preajma, deasupra caruia efectueaza diferite manevre. Era un obiect de culoare rosie, care se misca foarte rapid la o altitudine joasa. La un moment dat, familia s-a speriat si au alergat cu totii inapoi in casa, dar tatal si fiii au ramas la fereastra sa urmareasca spectacolul. OZN-ul s-a apropiat de casa, intr-un joc de du-te-vino, insotit de un bazait, si s-a inaltat apoi deasupra cladirii. S-a auzit un zgomot puternic, insotit de o izbucnire de lumina, si antena a cazut la pamant. Tatal a apucat o arma de foc, pregatit sa-si apere familia, dar imediat dupa aceea toate luminile din casa s-au stins. Casa primea curentul electric dintr-un mic hidroagregat din apropiere. Acum, cei din casa vedeau prin fereastra obiectul dansand deasupra unui teren aflat ceva mai departe. El a continuat sa se deplaseze dintr-o parte in alta pana cand a disparut. Nimeni nu a mai putut dormi in noaptea aceea.
A doua zi, cand familia a iesit cu muncitorii agricoli pentru a verifica locul, au gasit pete arse pe teren si alte lucruri ciudate. Se afla un semn circular mare pe iarba, care ajungea la o piatra arsa si topita. S-a estimat – spunea Sanchez – ca ar fi fost necesara o sursa capabila sa genereze 5-6.000 mii de grade pentru acest efect. La o astfel de temperatura, iarba trebuia sa fi fost arsa complet, dar cu toate acestea, ea era doar usor afectata. Urmele au ramas acolo cativa ani si au fost examinate de mai multi membri ai grupului Cridovni. Cazul – pentru care nu s-a putut gasi o explicatie conventionala sau stiintifica – s-a petrecut cu aproape 30 de ani inainte de interviul dat de Sanchez, in perioada in care comisia se afla la inceputurile lucrarilor sale, si a fost considerat foarte important.
Acest gen de intamplari frustreaza, pentru ca nimeni nu stie ce sunt obiectele observate. Nu se poate garanta ca au o origine terestra sau ca sunt fenomene fizice; nu li se poate gasi o cauza fireasca. Nimeni nu stie daca avem de-a face cu fenomene fizice cunoscute sau cu altceva. Uneori se emit teorii ciudate pentru a le explica, cum ar fi cea prezentata de proiectul Hessdalen, din Norvegia, care spune ca acestea ar fi micro-gauri negre formate la altitudini joase in atmosfera. Desigur, ar fi si mai simplu sa se spuna ca sunt o acumulare rotunda de gaz, care se urca spre cer si chiar urmareste un avion. Dar acestea nu sunt explicatii rezonabile sau ceva acceptat de fizica. Ceea ce i s-a intamplat acelei familii in Tacuarembó s-a intamplat si in alte locuri. Este o observatie tipica, dar exista si multe alte rapoarte, privind artefacte solide, unele avand chiar forma unor farfurii zburatoare clasice. Iar in dosarele Cridovni apar tot felul de astfel de intamplari.
DAN D. FARCAS
Comentarii