Revista New York Magazine, din 20 martie 2018 a publicat un amplu grupaj de materiale intitulat „Motive ca sa credem”, cu referire la recentele dezvaluiri privind interesul militarilor în fenomenul OZN. Un prim motiv pentru a crede în OZN-uri – spune grupajul – este acela ca guvernul american însusi a recunoscut de fapt, indirect, ca le ia în serios. În acest sens, articolul recapituleaza câteva repere istorice. În 1952, un grup din CIA a conchis ca, atunci când vine vorba de OZN-uri, publicul american este periculos de credul si predispus la un „comportament de isterie în masa”.
În consecinta, CIA a recomandat campanii de „demitizare” pentru a atenua interesul publicului fata de fenomenele inexplicabile. Dar se pare ca nu numai publicul ci si guvernul a fost interesat de OZN-uri, judecând recentul „Program de identificare a amenintarilor aerospatiale avansate”, derulat de Pentagon. Creat în 2007 de senatorii Ted Stevens (care a declarat ca, pilot fiind, a fost urmarit de un obiect misterios), de Daniel Inouye si apoi de liderul majoritar democrat Harry Reid si finantat cu 22 de milioane de dolari de la bugetul Departamentului Apararii, programul a investigat si a evaluat rapoartele privind observatii OZN, dintre care multe proveneau de la angajatii unor servicii americane.
Aparitii misterioase
S-a desecretizat foarte putin din acest program, dar si acest putin este extrem de nelinistitor. Observatiile disponibile arata manifestari ale unor aparitii misterioase, capabile de „lucruri pe care oamenii nu pot inca sa le faca”: obiecte care accelereaza cu fortele G prea puternice pentru ca un corp uman sa reziste, sau ating viteze hipersonice fara urme de caldura sau boom sonic, ori anuleaza efectele gravitatiei Pamântului fara a avea structuri care sa le ofere forta, ori mijloace de ascensiune. „Nimeni nu a reusit sa-si dea seama ce sunt acestea”, spunea intr-un interviu Luis Elizondo, cel care a condus programul pâna in octombrie anul trecut.
Dar interesul fata de OZN-uri a fost atestat si de personalitati proeminente din guvern sau armata. Articolul aminteste câteva cazuri notorii. Primul este al senatorului republican, generalul Barry Goldwater, cel care a pierdut, în 1964, alegerile pentru Casa Alba în fata lui Lyndon Johnson. Una dintre promisiunile sale electorale a fost desecretizarea tuturor dosarelor OZN controversate. Toata viata sa a fost fascinat sa afle adevarul despre prezenta extraterestra pe Pamânt. Între altele, el a dorit sa afle ce era în misteriosul „Hangar 18” de la Baza Fortelor Aeriene Wright-Patterson, unde se gasea si sediul Proiectului OZN Blue Book al Fortelor Aeriene. În anii ’80, a devenit cunoscut ca – decenii de-a rândul – el a corespondat cu anchetatorii OZN si a hartuit militarii pentru a i se permite accesul la asa-numita camera albastra a hangarului, unde conspirationistii cred ca sunt pastrate trupurile extraterestrilor cazuti la Roswell. El l-a rugat în acest sens si pe prietenul sau, generalul Curtis LeMay, seful statului major al aviatiei militare. Acesta i-a raspuns: „ La naiba, nu! Eu nu pot sa intru, tu nu poti sa intri si sa nu-mi mai ceri asta niciodata”, amenintându-l cu curtea martiala daca ar mai insista. Goldwater a descris în mai multe scrisori, azi publice, neplacutul incident. Dupa ce s-a pensionat, în 1987, senatorul i-a spus lui Larry King, într-una dintre faimoasele emisiuni ale acestuia, ca Pamântul este „una dintre cele câteva miliarde de planete din acest Univers. Nu pot sa cred ca Dumnezeu, sau cine este responsabil, ar fi asezat fiinte gânditoare doar pe o singura planeta”.
O alta personalitate de vârf la care articolul face aluzie este amiralul Roscoe Hillenkoetter, primul director al CIA (1947-1950), revenit apoi la marina militara, de unde a trecut în retragere în 1957. Dupa aceasta data, el a devenit membru al unui grup privat de cercetare OZN, numit „Comitetul national de investigatii privind fenomenele aeriene” (NICAP). Rolul sau principal era sa exercite presiuni asupra guvernului, pentru ca acesta sa dezvaluie ceea ce stia despre OZN-uri, între altele prin proiecte precum „Blue Book”. Hillenkoetter si-a folosit contactele din comunitatea de informatii, scriind scrisori furioase care spuneau lucruri precum: „Este timpul ca adevarul sa fie adus în audiente deschise în Congres”. Când a subliniat, în 1960, ca Fortele Aeriene investigasera 6312 rapoarte OZN pâna în acel moment, dar se pare ca încearca „sa ascunda faptele”, militarii au raspuns ca „nu a fost gasita, niciodata, nicio dovada fizica, nici macar un fragment minuscul dintr-o asa-numita farfurie zburatoare”.
Interesant este ca, în anii ’80, a aparut o alta teorie, anume ca Hillenkoetter a fost, de fapt, initiatorul unui comitet secret, format din politicieni, ofiteri militari si oameni de stiinta, numit Majestic 12, singura structura care ar detine adevarul ultim privitor la dovezile prezentei extraterestre pe Pamânt. Unii ufologi au sustinut ca aceasta cabala a fost înfiintata în 1947, când presedintele Truman a început sa se panicheze cu privire la aparitiile de nave spatiale nepamântene raportate organismelor guvernamentale. Existenta grupului se bazeaza pe documente guvernamentale care au iesit la iveala în 1984, când toti cei 12 membri fondatori erau decedati. FBI a negat autenticitatea acestor documente, dar ele, ca si legenda Majestic 12, ramân extrem de populare printre amatorii de teorii ale conspiratiei.
O alta persoana evocata de Redfern este congresmanul Dennis Kucinich. Acesta a intrat în 2004 si 2008 în campania de nominalizare pentru candidatura democratica la presedintia SUA. În timpul unei dezbateri televizate în direct, în acest scop, el a declarat ca, în 1982, a vazut un OZN, la domiciliul din statul Washington al prietenei sale actrita Shirley MacLaine. Ridiculizat, a fost acuzat ca vrea astfel sa obtina „votul omuletilor verzi”. Echipa sa de campanie era deja pe cale sa nege realitatea acestei observatii, când reporterii au devenit curiosi cu privire la un pasaj din cartea „Sage-ing While Age-ing” scrisa de MacLaine, care dezvaluia ca Kucinich nu doar ca a vazut un OZN, ci a si simtit „o conexiune în inima sa si a auzit indicatii în mintea sa”. La observatie au fost de fata si o garda de corp a lui MacLaine, ca si prietena lui. Cu totii au declarat ca au vazut o formatie strânsa de trei nave, în forma de triunghi. Casa actritei era la 50 de mile de Mt. Rainier, un punct focal pentru fanii OZN.
Energii psihotronice?
Kucinich a beneficiat de sprijin public. La aceasta a contribuit faptul ca in Congres a facut lucruri cum ar fi incercarea de a interzice armele stationate in spatiu. Un proiect de lege din 2001, pe care l-a creat el insusi, a interzis Americii sa foloseasca „radiatii, sau energii electromagnetice, psihotronice, sonice, laser sau altele”, in scopul „razboiului informational, al gestionarii starii de spirit, sau al controlului mintii unor populatii”. El a evidentiat termenul de „chemtrails”, pentru traseele de condensare a jetului unor avioane, despre care conspirationistii cred ca sunt folosite in razboiul biologic. In 2008, el a confirmat din nou ca a vazut un OZN, apoi a subliniat, cu fermitate, moderatorului TV Tim Russert ca „in aceasta tara sunt mai multi oameni care au vazut OZN-uri decât cei care aproba presedintia lui George Bush”.
O alta personalitate evocata în acelasi grupaj este si John Podesta, fost sef de cabinet al presedintelui Bill Clinton si fost consilier al lui Barack Obama. Când WikiLeaks a publicat e-mailurile lui Hillary Clinton, un numar neobisnuit de mare dintre cele de la Podesta vorbeau de extraterestri si de contacte cu personalitati implicate în problematica OZN. La Casa Alba el era cunoscut ca un fanatic al „Dosarelor X”, care „a sunat la Fortele Aeriene, ca sa-i întrebe ce se petrece în aria 51”. În 2015, dupa ce a fost, timp de 13 luni consilierul presedintelui Obama, declara ca „cel mai mare esec” al sau a fost ca nu a reusit declasificarea dosarelor guvernamentale privind incidentul presupusului OZN prabusit în 1965, la Kecksburg, Pennsylvania.
Podesta nu a facut niciodata declaratii privind propriile opinii asupra prezentei extraterestre pe Pamânt, dar a prefatat bestseller-ul din 2010: UFOs: Generals, Pilots, and Government Officials Go on the Record (publicat si în româneste) de jurnalista Leslie Kean, persoana care se afla si în spatele dezvaluirii proiectului OZN al Pentagonului, în New York Times. În prefata mentionata, Podesta scrie: „Este timpul sa aflam adevarul adevarat. Poporul american – si oamenii din întreaga lume – vor sa stie, si ei pot accepta acest adevar”.
Din grupajul din NY Magazine, mai merita sa mentionam si ca un faimos studiu, privind credintele religioase, realizat în 2005 de Universitatea Baylor, a constatat ca 25% dintre americani sunt de acord cu afirmatia „Unele OZN-uri sunt, probabil, nave spatiale din alte lumi”.
DAN D. FARCAS
Comentarii