Invazia s-a terminat de mult?

           Nenumarate victime ale unor întâlniri de gradul IV afirma ca rapitorii lor le-ar fi spus ca civilizatiile care ne viziteaza sunt organizate în federatii, retele, imperii etc. Uneori li se sugereaza ca Pamântul ar fi, înca din negura milioanelor de ani, un obiect de disputa între aceste organizatii.

           Nenumarate victime ale unor întâlniri de gradul IV afirma ca rapitorii lor le-ar fi spus ca civilizatiile care ne viziteaza sunt organizate în federatii, retele, imperii etc. Uneori li se sugereaza ca Pamântul ar fi, înca din negura milioanelor de ani, un obiect de disputa între aceste organizatii. Investigatorii OZN primesc din când în când scrisori, telefoane etc., de la persoane care se dau drept extraterestri aflati aici, pe Pamânt, amestecati printre oameni, fara a fi recunoscuti. Una dintre componentele pitoresti si bine conturate ale noii mitologii privind implicarea structurilor galactice în treburile pamântenilor este Comandoul Ashtar, o armata de 10 sau 20 de milioane (!) de fiinte dispunând de o uriasa flota de nave extraterestre, care stationeaza nevazute în preajma Pamântului. Rolul acestei armate ar fi ca, în cazul unei situatii catastrofale pe Terra, sa evacueze rapid partea considerata „mai valoroasa” a omenirii, urmând sa repopuleze Pamântul dupa ce lucrurile se vor linisti. Alte grupuri, mai mici, de extraterestri, se spune ca stau si ele pe aproape. Si clarvazatorii armatei americane, utilizând metoda SRV (Scientific Remote Viewing), au purces, la un moment dat, la cautarea ipoteticei „Federatii Galactice” a supercivilizatiilor. Courtney Brown a ajuns la concluzia ca aceasta Federatie este mai degraba o organizatie a unei lumi invizibile, eterice, transcendente, paralela cu lumea fizica în care traim. La un moment dat i s-a spus chiar: „Fiinte fizice nu ar fi în stare sa coordoneze Galaxia”… Alti clarvazatori ca Mel Riley, Ray Bordon si altii, au ajuns, în mod straniu, sa descrie si ei, în mod independent, cu detalii aproape identice, o aceeasi imagine, a „sediului” acestei Federatii, undeva în afara galaxiei noastre, într-un loc de întâlnire a nenumarate rase…
           Foarte probabil exista un mare numar de civilizatii interesate de noi. S-ar putea chiar sa fim în anticamera acelei Federatii Galactice, federatie care asteapta sa ajungem la maturitatea necesara pentru a intra, oficial, în dialog cu noi. Astronomul Carl Sagan, deloc un fan OZN, spunea ca, la ora actuala, pretentia pamântenilor de a deveni membrii unei Federatii Galactice ar fi echivalenta cu pretentia unei gaite albastre sau a unui armadillo (animal solzos care traieste în America) de a fi primit ca stat membru în ONU.
           Logica ne îndeamna sa admitem ca o supercivilizatie trebuie sa fi atins si un stadiu de super-morala; iar alfa si omega unei morale superioare este respectul pentru viata si pentru diversitate. Deci, o astfel de civilizatie nu doar ca nu si-ar pune problema sa ne extermine ori sa ne transforme în sclavi, dar nici macar n-ar încerca sa ne influenteze altfel decât cu maxima discretie. Daca au existat, totusi, în lunga istorie a Universului, civilizatii incurabil agresive, ele, mai mult ca sigur, s-au autodistrus înainte de a ajunge în stadiul de supercivilizatie. OZN-urile par sa fie emisarii acelor supercivilizatii pe care le banuim în strafundurile Cosmosului, sau poate pe tarâmuri deocamdata inaccesibile simturilor noastre. Calatoriile interstelare ale reprezentantilor acestor lumi trebuie sa ne fi devansat cu milioane de ani, daca nu cumva cu zeci sau sute de milioane. Aceste calatorii trebuiau sa includa, înca de milioane de ani, si vizite pe Pamânt. Cu alte cuvinte, daca reprezentantii supercivilizatiilor ar fi vrut cu adevarat sa ne invadeze planeta, exterminând specia umana si instalându-se ei în locul nostru, puteau s-o faca mult mai usor acum cincizeci de mii sau poate chiar acum un milion de ani. Daca n-au facut-o, înseamna ca nu au vrut si, în consecinta, foarte probabil nu vor nici acum. De ce? Poate din acelasi motiv pentru care noi declaram anumite oaze de viata rezervatii naturale, ori, mai probabil, deoarece asteapta ceva de la noi, ceva ce nu s-ar mai produce daca ne-ar „invada”.
           Neîncetatele si mai mult sau mai putin discretele aparitii inexplicabile, ba aici, ba în alta parte a globului, scrierile din vechime, misterioasele rapoarte despre rapiri si experimente genetice, ca si toate celelalte bizarerii consemnate în scrierile despre fenomenul OZN, converg, toate, spre a ne face sa întelegem, treptat, ca nu trebuie sa ne asteptam la nici o invazie nimicitoare, deoarece, într-un fel, noi suntem deja de mult invadati, probabil de zeci de mii de ani, poate de milioane, chiar daca nu ne face nici o placere sa recunoastem…(Sfârsit)