Timp de 40 de ani, Robert Hastings a cautat si a intervievat mai mult de 130 de fosti militari si angajati ai Fortelor Aeriene americane cu privire la implicarea lor, directa sau indirecta, in incidente OZN legate de armamentele nucleare. Fenomenul este la ora actuala relativ bine documentat, inclusiv prin fisiere ale US Air Force, FBI si CIA, declasificate in virtutea legii libertatii de informare. Incursiunile misterioase nu apar numai in perioada Razboiului Rece; dovezile sugereaza ca mai multe incidente au avut loc, in apropierea rachetelor balistice intercontinentale operate de baza Malmstrom AFB, Montana, chiar si relativ recent, in octombrie 2012.
Numeroase cazuri includ rapoarte privind defectiuni misterioase la rachetele nucleare, exact in perioada in care una sau mai multe OZN-uri pluteau in apropiere. Documente declasificate ale Ministerului Sovietic al Apararii confirma ca astfel de incidente au avut loc si in fosta URSS. La data de 27 septembrie 2010, Hastings a fost organizatorul si moderatorul conferintei de presa privind legaturile dintre OZN-uri si armele nucleare, conferinta tinuta la National Press Club din Washington DC. Aici, sapte veterani Air Force din SUA au discutat despre incursiunile OZN-urilor la bazele militare cu arme nucleare in perioada Razboiului Rece. CNN a transmis acest eveniment in direct, iar un video privind evenimentul este postat pe internet. Martorii au spus ca s-au simtit obligati sa vorbeasca despre realitatea activitatilor OZN in preajma armelor nucleare si au cerut guvernului Statelor Unite sa dezvaluie, macar acum, aceste fapte poporului american si restului lumii.
Incepand din 1981, Hastings a prezentat concluziile cercetarilor sale in conferinte tinute la mai mult de 500 de colegii si universitati la nivel national, si are sute de scrisori extrem de favorabile de recomandare de la sponsori. „Eu nu condamn nicio agentie guvernamentala pentru politica sa de a pastra secretul cu privire la OZN-uri”, spune Hastings, „dar eu cred ca publicului ar trebui sa i se prezinte faptele.”
Hastings este de parere ca OZN-urile sunt pilotate de vizitatori din alte zone ale Universului care, indiferent de motiv, au un interes in supravietuirea noastra pe termen lung. El sustine ca incidentele constituie un mesaj transmis guvernelor american si sovietic/rus ca posesia si potentiala utilizare a armelor nucleare pe scara larga ameninta viitorul omenirii si integritatea ecologica a planetei. Pe scurt, Washingtonul si Moscova sunt avertizate ca „se joaca cu focul.” A sugera ca acest scenariu este singura explicatie pentru OZN-urile observate pe scara larga in epoca moderna ar fi prezumtios, simplist si, fara indoiala, inexact. Cu toate acestea – crede Hastings – incidentele legate de armele nucleare sunt parte integranta din intelegerea misterului cu care ne confruntam.
Un robot misterios deasupra bazei
Am mai relatat ca pe 16 martie 1967, la baza Air Force Malmstrom, Montana, a fost blocata in mod inexplicabil lansarea rachetelor balistice intercontinentale, concomitent cu aparitia unor OZN-uri deasupra bazei. Pe atunci, Robert Salas era acolo comandantul adjunct al unei echipe de lansare a rachetelor Minuteman, iar in acea noapte era de garda in punctul de comanda, aflat la douazeci de metri sub pamant. Cand a primit niste telefoane de la militarii aflati la suprafata, care spuneau ca un OZN se plimba peste obiectivele din zona, Salas si-a trezit seful si in timp ce-i povestea cele intamplate, pe panoul de alaturi, in dreptul fiecarei rachete nucleare, s-a aprins avertismentul „no go”, in-semnand ca rachetele nu mai puteau fi lansate.
Robert Hastings a adunat si alte marturii privind acest caz. Seful de atunci al lui Salas, colonelul Frederick Meiwald, a confirmat incidentul, printr-o conversatie inregistrata de Hastings in 2011. Desi, atunci cand a inceput alerta de scoatere din functie a rachetelor, Meiwald era intr-o pauza de odihna in capsula de lansare, odata trezit de Salas, el a asistat la cele mai multe, daca nu chiar la toate disfunctionalitatile semnalate.
Meiwald a confirmat, de asemenea, ca Salas trimisese imediat o echipa de alerta de securitate, iar acei oameni au vazut, in apropierea silozului de rachete, „un obiect zburator luminos plutind aproape de sol”, care s-a deplasat imediat la centrul de control al lansarilor Oscar. Un om a fost atat de socat de cele vazute incat a trebuit sa fie transportat la spitalul bazei, inainte de a-si finaliza tura. Meiwald a precizat ca, la opt zile dupa incidentul de la Echo, OZN-urile au fost prezente si au scos temporar din uz si rachetele de la centrul Oscar.
Un alt martor la incidentul din 16 martie 1967, de la baza Air Force Malmstrom, care a avut in acest sens o conversatie inregistrata pe banda cu Robert Hastings a fost colonelul Walter Figel, acum pensionar, care pe atunci era comandant adjunct la centrul Echo de lansare a rachetelor. Acesta i-a declarat ca a primit intr-adevar un apel radio de la un agent de securitate de la unul dintre silozurile de rachete Echo. Acesta i-a spus ca „un obiect mare, rotund”, pluteste „direct deasupra locului”. Figel a confirmat ca, in urma acestui telefon, el a trimis doua echipe de „alerta de securitate” sa investigheze ce se intampla si cel putin una dintre acestea a confirmat ca a vazut ca obiectul semnalat plutea deasupra silozului de rachete. Colonelul Figel mai facuse declaratii aproape identice, cu mult timp inainte, si intr-o alta conversatie, inregistrata prin telefon, cu Robert Salas.
Exista in SUA si alti veterani Air Force care au acceptat sa faca declaratii inregistrate pe banda privind implicarea unui OZN in incidentul de la centrul Echo. Declaratii concordante a facut si Robert Kaminski, inginer de la Boeing Corporation, care primise atunci sarcina sa determine de ce s-au „defectat” rachetele. El scria in 1997, cercetatorului Jim Klotz, ca: „Nu au existat deranjamente semnificative, date tehnice sau constatari care ar putea lamuri cum de zece rachete au emis un semnal de alerta de scoatere din functiune. Cu alte cuvinte, nu a existat nicio explicatie tehnica prin care s-ar putea explica evenimentul. (…) Intre timp am fost contactat de Don Peterson, reprezentantul nostru la OOAMA (centrul tehnic), care mi-a spus ca incidentul a fost raportat ca fiind un eveniment OZN, intrucat un OZN a fost vazut de unii militari deasupra Facilitatii de Control al Lansarilor, concomitent cu deconectarea de la centrul Echo”.
Mister si tacere
De fapt – precizeaza Hastings – obiectul mare si rotund, reperat de catre paznicii rachetelor si raportat locotenentului Walter Figel, a fost vazut plutind deasupra unuia dintre silozurile de rachete Echo si nu deasupra controlului lansarilor. Cu toate acestea, marturia revelatoare a inginerului Kaminski confirma, in esenta, declaratiile lui Figel privind prezenta unui OZN in timpul incidentului. In inregistrarea pe banda a relatarii, Figel i-a spus lui Hastings, intre altele, ca, la intoarcerea la baza Malmstrom, capitanul Eric Carlson a fost interogat privitor la incident, dupa care i s-a atras atentia sa nu mai discute cu nimeni cele intamplate.
Acest fapt era cunoscut mai demult si l-a determinat, cu ani in urma, pe James Carlson, fiul lui Eric Carlson sa atace vehement intreaga istorie, aparent pentru a-si feri tatal de discreditarea produsa de implicarea intr-o asemenea poveste. El a spus ca Salas este un mincinos si ca nu a existat niciun incident OZN. Acest fapt a dat nastere unei polemici care s-a prelungit ani de zile. Recentele inregistrari, pe care Hastings le-a postat pe paginile sale internet, la dispozitia tuturor celor interesati, incearca sa faca lumina si in aceasta controversa. Intre altele, pe banda se poate auzi ca Figel recunoaste ca initial era sceptic in privinta raportului OZN primit de la garda de securitate, considerand ca cele relatate de paza ar putea fi o gluma, dar a fost obligat sa accepte situatia datorita tonului foarte serios al militarilor.
Cand un extras din transcrierea acestei conversatii a fost postat, in 2008, pe internet, James Carlson si-a exprimat indoiala fata de acuratetea ei. Cand Hastings a postat si inregistrarea efectiva, Carlson a sustinut ca aceasta a fost falsificata. Totusi el si sustinatorii sai nu au raspuns la invitatia de a verifica banda cu o echipa de experti audio, pentru a se convinge ca aceasta este curata si nealterata, deoarece operatia ar fi implicat niste cheltuieli din partea lor… Din fericire, James Carlson are o audienta relativ mica, in ciuda sutelor de comentarii privind subiectul, pe care le-a postat pe diferite site-uri de-a lungul timpului. Din pacate, sustinatorii sai, cu prejudecati puternic anti-OZN, il incurajeaza sa nu ia in considerare dovezile adunate.
Recent Bob Salas a declarat ca el crede ca a avut o experienta de rapire OZN in 1985. Hastings comenta ca aceasta declaratie va face ca James Carlson si grupul sau „sa-si ascute cu voiosie cutitele”, pentru a-l ataca pe Salas cu o reinnoita rautate. Hastings considera ca mai important decat aceste atacuri din partea „scepticilor” este faptul ca, in ultimii ani, alti sase fosti militari din US Air Force i-au furnizat istorii similare. Aceste persoane au fost implicate anterior in incidente OZN concrete intr-unul dintre zonele cu rachete nucleare operate de diverse baze strategice Air Command. Apoi, dupa saptamani, luni sau ani, ei au avut aparent si o experienta comparabila cu cea prin care Bob Salas spune ca a trecut. Pe scurt, cazul sau nu este unic. Hastings promite sa revina asupra acestui subiect la un moment dat in viitor. In momentul de fata se afla in faza de colectare a datelor, dar considera ca relatarile de acest tip merita o ancheta serioasa si impartiala.
DAN D. FARCAS
Comentarii