Dumitru-Dorin Prunariu, general de aviatie cu trei stele (în retragere), este singurul astronaut roman. El a zburat în spatiu, în perioada 14-22 mai 1981, cu Soyuz 40, împreuna cu Leonid Popov. Prunariu este si inginer aerospatial, cu un doctorat la Universitatea „Politehnica” din Bucuresti, fiind si Doctor Honoris Causa al mai multor institutii de învatamant superior din tara si din strainatate. Generalul Prunariu este unul dintre membrii fondatori, în 1985, ai Asociatiei Exploratorilor Spatiului Cosmic (ASE). Din 2011 pana în 2014 a fost presedintele ales al ASE International, iar din 2014 este presedinte al ASE Europe. El a mai avut si are si o seama de alte functii importante pe plan international.
La o reuniune, din 24 februarie 2009, cu membrii ASFAN, Prunariu a relatat ca, în timpul formarii sale ca astronaut, în URSS, el nu a fost instruit în niciun fel cu privire la fenomenul OZN. Si-a dat însa repede seama ca, în contextul pregatirii pentru zborul cosmic, ar fi fost considerata ca o proba de neseriozitate orice încercare de a discuta despre obiecte sau fenomene artificiale care nu ar avea origine terestra.
Ulterior a aflat însa ca sunt, totusi, si astronauti (cosmonauti), care recunosc ca au fost însotiti în spatiu, nu o data, de obiecte necunoscute (posibile nave nepamantene), dar se fereau sa vorbeasca deschis despre acest subiect, atata timp cat erau înca în serviciu activ. Prunariu ne-a povestit astfel ca, la o conferinta de presa, în cadrul Congresului din 1994 al ASE, tinut în Federatia Rusa, jurnalistii au întrebat astronautii si cosmonautii daca au observat „ceva special” în timpul zborului lor. Acestia au negat, dar – spunea Prunariu – în autobuzul care îi transporta înapoi la hotel, el a stat langa Vasili Tsibliyev, comandantul misiunii spatiale Soyuz TM-17, proaspat întors de la bordul statiei spatiale MIR.
Obiecte in spatiul extraterestru
Tsibliyev i-a marturisit ca a vazut doua obiecte în spatiul extraterestru. Aveau o forma de palarie si au zburat paralel cu laboratorul spatial. A încercat sa vorbeasca despre aceasta observatie cu sefii lui, dar i s-a raspuns sa-si vada de treaba, pentru ca a fost trimis în Cosmos pentru experimente stiintifice, nu sa faca valva cu tot felul de aiureli de tip OZN. Acum îi era teama ca daca va mai vorbi despre asta nu o sa mai fie lasat sa zboare, iar el chiar voia sa mai zboare în Cosmos (si va zbura, în 1997). Totusi, si-a permis sa povesteasca întamplarea în particular.
Donald Herod Peterson, care a petrecut 4 ore si 15 minute de activitate extravehiculara în cadrul misiunii STS-6 a navetei Challenger, lansata pe 4 aprilie 1983, i-a declarat lui Prunariu ca, prin anii 1970, a condus o comisie a NASA care examina fenomene aerospatiale necunoscute. La 2% din observatii nu li s-au putut gasi niciun fel de explicatii pamantesti; dar s-a considerat ca aceasta eficienta scazuta a descoperirilor nu justifica mentinerea comisiei; asadar ea a fost desfiintata. „Desi eu nu am vazut OZN-uri, sunt convins ca exista viata extraterestra”, a spus Prunariu. „Este imposibil si chiar absurd, sa se nege existenta vietii extraterestre si a altor civilizatii. Este imposibil ca, în miliarde de sisteme stelare din Calea Lactee, sa fim singura planeta cu forme de viata. În cazul în care alte civilizatii ar fi doar cu 100.000 de ani înaintea noastra (o perioada nesemnificativa de timp, pentru scara Universului), închipuiti-va cum ar zbura ele prin spatiul cosmic, cand noi, care utilizam astronautica doar de 50 de ani, am ajuns deja unde am ajuns. Apreciez ca intentiile altor civilizatii, care au ajuns în preajma noastra, sunt pasnice; daca ar fi vrut sa ne atace sau sa ne distruga, ar fi putut sa o faca cu mult timp în urma. Nu ar fi de neconceput ca Pamantul sa fie monitorizat de o civilizatie avansata, dar într-o maniera discreta, în care ei nu doresc sa interfereze cu evolutia noastra”.
Un incident intens mediatizat s-a petrecut, în dupa-amiaza zilei de 30 octombrie 2007, la sase kilometri de orasul Gherla, langa Cluj-Napoca. Un avion de vanatoare „MIG-21 Lancer”, de la baza aeriana 71 din Campia Turzii, care efectua un zbor de antrenament, a fost lovit de niste obiecte neidentificate. Chiar daca nu fusese implicat un OZN „clasic”, cazul a starnit interesul ufologilor din întreaga lume, fiind comentat inclusiv în numarul de primavara din 2008 al revistei britanice „Flying Saucer Review”.
Dupa cum relata pilotul MIG-ului, locotenent-colonelul Marin Mitrica, „Dintr-odata, din partea dreapta a avionului, am fost lovit de un obiect dur. Coliziunea a spart cupola de plastic care acoperea carlinga. Aceasta s-a dezintegrat, a disparut. Aschiile mi-au perforat casca si mi-au provocat rani la fata. În primul moment, m-am aplecat cat am putut asupra mansei, pentru ca era un curent foarte mare si era o temperatura de minus 30 de grade Celsius”. Am redus viteza aeronavei mele la 850 km/h si am coborat la 6.500 de metri, cu scopul de a evita hipoxia. Din fericire, am avut masca de oxigen. Cel mai mare pericol era hipotermia”.
Avionul a aterizat fara alte probleme, dirijat, printr-o coincidenta, chiar de sotia pilotului, care era în turnul de control. „Cand am aterizat, prima mea grija a fost sa ma uit prin carlinga sa caut resturi, dar nu am gasit decat aschii de plexiglas”, a comentat Mitrica. În urma incidentului, el s-a ales cu un ochi vanat. Imediat dupa aterizare, o comisie de specialisti din aviatia militara a cercetat avionul, în speranta ca vor gasi resturi din obiectul care a lovit MIG-ul. Nimeni nu avea nicio idee ce anume putuse cauza prejudiciul.
Fiecare avion de vanatoare are o camera video pentru înregistrarea zborului. Dar analiza imaginilor nu a facut lumina în acest caz, au spus oficialii bazei, întrucat, din cauza vitezei foarte mari, imaginile au fost neclare. Înregistrarea arata doua triunghiuri, de dimensiunea unei coli A4, vazute apropiindu-se din partea dreapta. Generalul de flotila aeriana Ion Avram a declarat ca imaginile au fost trimise la Serviciul Roman de Informatii, unde urma sa fie analizate, întrucat laboratoarele acestora dispun de aparatura mai performanta.
Cauze necunoscute
Locotenent-colonelul Nicolae Grigorie, care a investigat cazul (el însusi pilot de MIG si absolvent al Institutului Francez pentru Securitatea Aeronautica) a declarat în ziarul „Gandul” ca toate explicatiile stiintifice conventionale au fost înlaturate. Mai întai s-au exclus cauzele naturale. Aeronava nu a fost lovita de o pasare, deoarece acestea nu zboara, la sfarsitul lunii octombrie, la înaltimea de 6.500 de metri si nici urme de materii organice nu s-au gasit pe corpul avionului. De asemenea, nu putea fi o bucata de gheata, pentru ca cerul era senin si nu au existat conditii meteorologice care sa provoace înghetarea apei. De asemenea, nu a fost lovit de un meteorit, deoarece nu exista date astronomice care sa confirme intrarea unor astfel de corpuri ceresti în atmosfera în acea zi. Pilotul a afirmat: „Nu cred sa fi fost meteorit, pentru ca acesta are o energie cinetica foarte mare si, daca ar fi lovit avionul, nu cred ca mai discutam azi cu dumneavoastra”.
Au fost excluse si toate cauzele tinand de activitatile umane. Ultimul avion care zburase prin zona trecuse pe acolo cu mai mult de o ora înainte. Nu au existat în acea perioada exercitii de artilerie sau rachete, nici incidente raportate de politie care sa implice artificii sau arme, nici baloane meteorologice.
Datele colectate de Nicolae Grigorie au fost completate de un studiu al Institutului National de Expertiza Criminalistica. Analiza efectuata de catre Catalin Grigoras, expert la acest institut, stabilea ca unul dintre cele doua obiecte neidentificate a fost ascendent, iar celalalt a avut o traiectorie descendenta si ca obiectul care a lovit aeronava a fost în miscare, prin rotatie în jurul propriei sale axe. Radarul din Campia Turzii nu a înregistrat nimic la acea altitudine, deci este aproape imposibil ca obiectul sa fi fost lansat de pe Pamant. În plus, obiectele capturate de camera video aveau forme foarte neregulate.
Nicolae Grigorie a declarat: „Putem spune cu certitudine ce nu a fost, dar nu ceea ce a fost. Un obiect a lovit MIG-ul, dar noi nu stim nici din ce material era facut, nici care a fost originea sa”, refuzand sa speculeze cu privire la o posibila „origine extraterestra”. El a confirmat ca, în timpul a 67 de milisecunde, atunci cand „OZN”-ul a fost înregistrat de camera, doua obiecte au trecut înaintea aeronavei, „asa cum ar trece ceva prin fata unui automobil, fara a fi lovit”. Nici expertii europeni n-au gasit o explicatie.
DAN D. FARCAS
Comentarii