De la începutul anului, toti cei interesati de fenomenul OZN asteptau cu nerabdare ziua de 25 iunie 2021, când, dupa calcule, trebuia ca Pentagonul sa faca publice datele pe care le are despre fenomenul OZN. Zvonurile vorbeau despre un material de 70-80 de pagini, plus filme. Iata ca, la data harazita, Biroul Directorului National de Informatii a dat publicitatii un text de 9 pagini aerisite, elaborat împreuna cu Grupul operativ UAPTF pentru Fenomene Aeriene Neidentificate (FAN) si intitulat „Evaluare preliminara: fenomene aeriene neidentificate”. Restul e secret.
Materialul are, în mare, patru parti, întocmite, vizibil, de persoane cu vederi diferite asupra problemei, astfel încât se simt si unele contradictii. Prima parte e intitulata „Raportarile disponibile sunt larg inconcluzive”, prevenind implicit cititorii sa nu se astepte la vreo concluzie sau dezvaluire senzationala. Datele disponibile au fost considerate limitate, ia rapoartele inconsistente si nestandardizate.
Rapoartele au venit doar din surse subordonate guvernului SUA si privind doar incidente petrecute între anii 2004 si 2021, majoritatea din ultimii doi ani, când s-a îmbunatatit mecanismul de raportare. „UAPTF s-a concentrat asupra rapoartelor care au implicat FAN în mare parte prin aviatori militari, martori directi, si care au fost colectate prin sisteme pe care le-am considerat fiabile”. Au rezultat astfel, spre examinare, 144 de cazuri, dintre care doar unul singur a fost „identificat cu mare încredere”, obiectul fiind „un balon mare dezumflat. Celelalte ramân inexplicabile”.
„Dintre acestea, 80 de rapoarte au implicat observarea cu mai multi senzori. Majoritatea rapoartelor au descris FAN ca obiecte care au întrerupt pregatirea pre-planificata sau alte activitati militare.”
Tipare potentiale
„Provocarile colectarii FAN, stigmatele socioculturale si limitarile senzorilor ramân obstacole în calea colectarii datelor despre FAN” – scrie raportul – „Relatarile aviatorilor din comunitatea operationala, ca si analistii din armata si comunitatea de informatii, au semnalat discreditarile asociate cu observarea FAN, cu raportarea, sau cu încercarea de a discuta cu colegii.” E drept, acest fenomen s-a mai diminuat în ultimul timp. În plus, senzorii (optici, radar etc.) sunt adaptati unor tinte obisnuite (rachete, avioane etc.) deci ar putea fi inadecvati urmaririi FAN.
Raportul observa, în continuare, ca „apar unele tipare potentiale. Desi a existat o mare variabilitate în rapoarte, iar setul de date este în prezent prea limitat pentru a permite o analiza detaliata a tendintelor sau a modelelor, a existat o serie de observatii FAN descriind forma, dimensiunea si, în special, propulsia. Observarile FAN au avut, de asemenea, tendinta de a se grupa în jurul zonelor de instruire si testare din SUA, dar este posibil ca acest lucru sa rezulte din atentia concentrata a unui numar mai mare de senzori de ultima generatie care functioneaza în aceste zone, ca si din îndrumarile privind raportarea anomaliilor.”
„Un numar de FAN par sa demonstreze o tehnologie avansata. În 18 incidente, descrise în 21 de rapoarte, observatorii au raportat modele neobisnuite de miscare sau de caracteristici de zbor ale FAN. Unele FAN pareau sa ramâna stationare în vânt, sa se miste împotriva vântului, sa manevreze brusc sau sa se deplaseze cu o viteza considerabila, fara mijloace de propulsie vizibile”. În plus, în unele cazuri FAN puteau deveni invizibile radar. Dar „UAPTF detine o cantitate mica de date care par sa arate FAN demonstrând o acceleratie inexplicabila sau un grad de gestionare a semnaturilor”.
Raportul spune în continuare ca „sunt necesare analize riguroase suplimentare de catre mai multe echipe sau grupuri de experti tehnici pentru a stabili natura si validitatea acestor date. Realizam analize suplimentare pentru a determina daca au fost demonstrate tehnologii avansate”, iar mai încolo: „UAPTF intentioneaza sa se concentreze pe o analiza suplimentara asupra numarului mic de cazuri în care FAN parea sa prezinte caracteristici de zbor neobisnuite sau gestionarea semnaturilor”.
O a doua parte a raportului este intitulata: „FAN probabil nu are o singura explicatie”. Aici, cei care au întocmit textul argumenteaza ca, dupa parerea lor, „acest set de date limitat demonstreaza o serie de comportamente aeriene, consolidând posibilitatea existentei mai multor tipuri de FAN, care necesita explicatii diferite”. Analiza datelor – spun realizatorii raportului – sugereaza ca, atunci când (si daca) un incident individual FAN va fi rezolvat, acesta se va încadra într-una din cele cinci categorii explicative potentiale: (1) Ecouri parazite aeriene: pasari, baloane, vehicule aeriene de agrement fara pilot (UAV) sau resturi aeriene, cum ar fi pungi de plastic, care afecteaza capacitatea operatorului de a identifica tinte adevarate, de pilda avioanele inamice. (2) Fenomene naturale atmosferice: cristale de gheata, umiditate si fluctuatii termice care se pot înregistra pe unele sisteme cu infrarosu si radar. (3) Programe de dezvoltare ale guvernului sau industriei din SUA. „Unele observatii FAN ar putea fi atribuibile dezvoltarilor si programelor clasificate ale unor entitati din S.U.A. Cu toate acestea, despre niciunul dintre rapoartele FAN pe care le-am colectat nu am putut confirma ca ar reprezenta asemenea sisteme ssubl.n.t”. (4) Sisteme adverse straine: unele FAN ar putea fi tehnologii desfasurate de China, de Rusia, de o alta natiune sau de o entitate neguvernamentala. (5) Altele, adica cele cu adevarat neidentificate. Raportul recunoaste ca „cele mai multe dintre FAN descrise în setul nostru de date ramân probabil neidentificate din cauza datelor limitate sau a provocarilor legate de procesarea sau analiza colectarii, este posibil sa avem nevoie de cunostinte stiintifice suplimentare pentru a colecta, analiza si caracteriza cu succes unele dintre ele (subl.n.)”. Obiectele grupate în aceasta din urma categorie ar trebui deci sa astepte „progresele stiintifice care ne-ar permite sa le întelegem mai bine”.
„Credinciosii OZN” din marele public sperau, desigur, ca Pentagonul sa recunoasca originea extraterestra a fenomenului. Raportul nu spune însa decât ca „cu exceptia cazului în care am stabilit cu mare încredere ca FAN-ul raportat a fost un parazit aerian, în speta un balon dezumflat, în prezent nu avem suficiente informatii în setul nostru de date pentru a atribui incidentele unor explicatii specifice”. Altfel spus, 143 de cazuri intra în categoria „altele”, fara a specula ce anume ar putea fi.
A treia parte a materialului este dedicata faptului ca „FAN ameninta siguranta zborurilor si, posibil, siguranta nationala”, mai ales daca unele cazuri ar reprezenta o colectare sofisticata de date privind activitatile militare americane, de catre un guvern strain, sau daca ar demonstra o tehnologie aerospatiala revolutionara a unui potential adversar.
Efecte descurajante
Aviatorii s-au confruntat si cu pericole privind siguranta lor. Uneori a trebuit sa înceteze testele si/sau instruirea si li s-a cerut sa aterizeze cu aeronavele, ceea ce are un efect descurajant, inclusiv asupra raportarii. UAPTF are 11 rapoarte privind cazuri documentate în care pilotii au spus ca au fost aproape sa se ciocneasca cu un FAN.
Aparitiile prezinta si provocari potentiale de securitate nationala. Dar „în prezent, nu avem date care sa indice ca vreun FAN ar face parte dintr-un program strain de colectare date sau ar indica un progres tehnologic major realizat de un potential adversar (subl.n.). Continuam sa monitorizam evidenta unor astfel de programe, având în vedere provocarea de contraspionaj pe care ar pune-o, mai ales ca unele FAN au fost detectate în apropierea instalatiilor militare sau de catre aeronavele care transporta cele mai avansate sisteme de senzori ale Guvernului SUA”.
În partea a patra a raportului, se arata ca, pentru a explica ce sunt FAN, ar fi necesare investitii în analiza, colectare si resurse. Între altele, va fi necesara standardizarea raportarii, consolidarea datelor si aprofundarea ana-lizei. Obiectivul pe termen lung al UAPTF este de a include si alte evenimente FAN, documentate de o zona mai larga de personal si folosind mai multe sisteme tehnice în analiza acestora. Accentul initial va fi pe utilizarea de algoritmi de inteligenta artificiala / învatare automata pentru a grupa si a recunoaste similitudinile si tiparele în caracteristicile datelor punctuale.
Raportul destinat publicului se încheie cu cerinta UAPTF ca sa existe o finantare suplimentara pentru cercetare si dezvoltare, în directia subiectelor prezentate. Investitiile în acest sens ar trebui sa fie ghidate de o strategie de colectare a FAN, de o foaie de parcurs tehnica de cercetare-dezvoltare FAN si de planul unui program FAN.
DAN D. FARCAS
Comentarii