Când s-a scris ca aparitiile de obiecte stranii si chiar de fiinte nu mai putin stranii ar fi fenomene paranormale, cercetatorii francezi ai ozenisticii s-au revoltat. Navele s-au identificat în atmosfera terestra, iar presupusele fiinte au fost vazute pasind pur si simplu pe pamânt.
Când s-a scris ca aparitiile de obiecte stranii si chiar de fiinte nu mai putin stranii ar fi fenomene paranormale, cercetatorii francezi ai ozenisticii s-au revoltat. Navele s-au identificat în atmosfera terestra, iar presupusele fiinte au fost vazute pasind pur si simplu pe pamânt. Asocierea aparitiilor vreunui domeniu al parapsihologiei s-a spus ca tintea banalizarea sau deturnarea de la un adevar limpede.
Am prilejul sa privesc o pelicula filmata undeva în Rusia (Siberia sau Urali, greu de spus). Reiau filmul ca sa descopar artefactul. Cunosc povestea peliculei. Cica niste gazetari americani în colaborare cu niste gazetari rusi s-au apucat sa realizeze un reportaj cu o nava extraterestra doborâta de aviatia rusa; a fost gasit un extraterestru mort si a fost dus într-un spital unde s-a efectuat un examen minutios: disectie, cercetare, observatii. A fost filmata si echipa de chirurgi… Dar dupa ce filmul respectiv a iesit din arhivele secrete si a devenit cunoscut de multa lume, s-a declansat brusc o poveste care nu face decât sa distruga subiectul, sa compromita întregul scenariu. Astfel aflam ca armata prezenta pe pelicula nu-i altceva decât o masa de figuratie, figurantii fiind (totusi!) îmbracati în haine militare, ei sunt înarmati, printre ei se afla ofiteri superiori si civili ai serviciilor secrete… se vad masini militare, se vede miscarea de trupe, se vede o jumatate dintr-o nava sferica – nava extraterestra… Dupa ce filmul ne-a convins asupra autenticitatii imaginilor, povestea compusa dupa popularizarea peliculei apare de-a dreptul stângace si absurda, ne întrebam mai întâi câti gazetari americani si rusi au strâns atâtia bani ca sa mobilizeze o armata pentru un film inautentic si „de divertisment”, cum s-a spus. Daca am vazut în filmul respectiv figuranti, cum vor fi obtinut ei de la armata rusa haine militare, armament si masini necesare unui regiment pregatit pentru operatiuni extreme? Ne mai întrebam ce cauta în acel film despre doborârea unui OZN câtiva oameni de stiinta? Sa-i fi plimbat gazetarii pâna în Urali sau Siberia doar asa, ca sa produca o minciuna ufologica? Au acceptat oare acei oameni de stiinta sa se copilareasca pentru a „face pe placul unor gazetari”? Într-un cuvânt, pelicula care surprinde distrugerea unui OZN si recuperarea unui extraterestru mort este transformata, dupa ce a fost popularizata, probabil din imprudenta, într-o poveste la care s-a adaugat mentiunea ca tot ce-a vazut omul în film nu-i decât un „divertisment”!
Nu întâmplator, legenda care distruge filmul a fost confectionata de armata. Asa s-a întâmplat ori de câte ori au avut loc evenimente de aceasta natura. De ce nu se vrea adevarul? Este greu de spus. Pentru ca este evident în film un adevar si nu o poveste regizata de niste ziaristi. Facând un calcul fie si superficial al cheltuielilor care ar fi necesitat realizarea „distractiei”, ne lovim din nou de absurd. Cheltuielile ar fi necesitat sute de mii de dolari! Sa zicem ca s-au gasit banii, dar în acest caz de ce filmul nu a fost dat pe piata ca sa se recupereze investitia? De ce a fost tinut în fondul secret al unei institutii secrete? În fine, teama de extraterestri nu exista; dar exista probabil altceva: teama de a nu fi dezvaluite anumite secrete care apartin chiar extraterestrilor!
Pelicula respectiva ne aduce si un amanunt dramatic, pe care povestea „artificiala” nu l-a putut evita. Toata echipa de chirurgi care a efectuat disectia extraterestrului a murit spontan la scurt timp dupa interventie. Moartea chirurgilor este confirmata. Sa intre si moartea unor specialisti în „divertisment”?
Apar noi denuntatori
Kevin Wright, manager de comunicatii al organizatiei „New Paradigm” comenta într-un articol...
Comentarii