Pe 23 mai 2023 a fost publicat, în revista Humanities and Social Sciences Communications, volumul 10, un foarte amplu articol stiintific, intitulat: Perceptiile facultatii asupra fenomenelor aeriene neidentificate, având trei autoare de la Universitatea din Louisville (Kentucky) si Universitatea din Virginia, Charlottesville.
Ca premise, fosti si actuali oficiali guvernamentali, legiuitori si universitari din Statele Unite au cerut recent cercetari asupra a ceea ce guvernele numesc fenomene aeriene neidentificate (FAN), sau, mai recent, fenomene anomale neidentificate. Jurnalismul de investigatie, rapoartele militare, noile birouri guvernamentale si abordarea stiintifica au atras o atentie larga. Guvernul Statelor Unite are noi audieri, rapoarte si investigatii asupra FAN. Si alte tari au început asemenea actiuni.
În 2021, Biroul Directorului de Informatii Nationale a confirmat ca exista fenomene anomale neidentificate (FAN). Audierile Congresului din mai 2022 au urmarit aceste preocupari. S-a spus ca, pe lânga „limitarile senzorilor”, o constrângere este „dispretul asociat cu observarea FAN, în raportare sau în încercarea de a discuta cu colegii”, un stigmat care limiteaza dialogul atât în Pentagon cât si în alte parti ale societatii. Cu bipartidism, mai multi senatori si reprezentanti s-au declarat de acord cu privire la semnificatia FAN. Unii afirma clar ca FAN nu sunt tehnologii ruse sau chineze. Alte agentii, inclusiv Administratia Nationala pentru Aeronautica si Spatiu (NASA), au format echipe de investigatie pentru a studia evenimentele care „nu pot fi identificate ca aeronave sau fenomene naturale cunoscute”. Evolutiile mai recente fac ca implicarea pe acest subiect sa fie si mai relevanta pentru discursul public în curs.
Cercetare pentru studii extraterestre
Alte tari s-au alaturat conversatiilor despre FAN. În 2021, Japonia a stabilit linii directoare pentru rapoartele FAN din partea personalului militar si a anuntat schimbul de informatii FAN cu Statele Unite. În mai 2022, doi parlamentari canadieni au întrebat Comitetul lor permanent pentru siguranta publica si securitate nationala despre politicile FAN. De ani de zile, un grup de cercetare din cadrul Centrului francez de studii spatiale (CNES) analizeaza fenomenele aerospatiale necunoscute. În ianuarie 2022, Julius-Maximilians-Universität (JMU) din Würzburg a adaugat cercetarea FAN la Centrul sau de cercetare interdisciplinara pentru studii extraterestre. În iunie 2022, Senatul Braziliei a organizat audieri privind FAN. China a însarcinat cercetatorii care folosesc inteligenta artificiala sa analizeze date referitoare la „conditiile aeriene neidentificate”. Recent, Republica San Marino a luat în considerare cooperarea cu Natiunile Unite pentru a înfiinta un birou international neutru pentru problemele FAN.
Simultan, unii cercetatori din mediul academic au publicat lucrari pe subiecte FAN sau au anuntat noi proiecte. În 2021, oamenii de stiinta de la Universitatea Harvard au înfiintat Proiectul Galileo condus de Avi Loeb. La Universitatea Stanford, profesorul de patologie dr. Garry Nolan a publicat un articol revizuit de colegi în Progress in Aerospace Sciences. El si coautorii au propus metode de analiza a materialului din obiecte aeriene care sunt neidentificate si de origine necunoscuta. Dr. Kevin Knuth, profesor de fizica la SUNY Albany, a publicat o lucrare revizuita de colegi în revista Entropy intitulata „Estimarea caracteristicilor de zbor ale vehiculelor aeriene neidentificate anormale”. Sunt si alte exemple.
Care ar putea fi implicatiile acestei problematici în mediul academic? În ciuda stigmatizarii asociate subiectului, evolutiile de mai sus au sugerat ca universitarii sa fie întrebati despre perceptiile lor asupra fenomenului FAN/ OZN. În studiul national care face obiectul articolului si care este primul de acest fel în domeniu, se examineaza în detaliu evaluarile, explicatiile si experientele universitarilor din 14 discipline, de la 144 de universitati de cercetare majore. Rezultatele au demonstrat ca profesorii considera ca evaluarea academica a informatiilor FAN si mai multe cercetari academice pe acest subiect sunt importante si dezirabile. Curiozitatea a depasit scepticismul sau indiferenta. Cei întrebati au avut explicatii personale variate pentru UAP si aproape o cincime au raportat observatii UAP.
Studiul de teren a fost efectuat în perioada februarie – mai 2022. Numarul celor care au raspuns a fost de 1549. Sondajul a inclus 67 de itemi: 12 întrebari demografice, 3 întrebari despre consumul de stiri, 14 întrebari care evalueaza gradul de constientizare, curiozitate, reactii la FAN si informatii publice despre FAN, 8 întrebari care exploreaza explicatiile participantilor pentru FAN si perceptiile asupra surselor de informatii, 10 întrebari referitoare la cunoasterea cercetarii curente, 17 întrebari despre cercetarea si instruirea legate de FAN s.a.m.d. A fost luat în mod deosebit în serios protectia anonimatului. Pe parcursul studiului, toti participantii au ramas anonimi anchetatorilor, cu exceptia cazului în care au oferit voluntar informatii de identificare.
Din sondajul foarte cuprinzator, o întrebare a fost – „cât credit ar trebui sa dea oamenii de stiinta rapoartelor despre FAN oferite de guvernul federal?” Majoritatea covârsitoare a raportat un anumit nivel de scepticism (scazut – 35,21%, moderat – 30,68%, mare – 10,34%, scepticism extrem – 6,37%); doar 15,17% dintre cadrele universitare au spus ca nu sunt deloc sceptici. Majoritatea participantilor (55,34%) au notat cu 5 sau mai putin (dintr-o scara de la 1 la 10) încrederea în viitoarele rapoarte ale guvernului federal.
Un sondaj Gallup din 2021 a documentat ca 50% dintre adultii americani cred ca toate FAN pot fi explicate prin activitatea umana sau un fenomen natural (în scadere cu 10% fata de 2019), 41% cred ca cel putin unele FAN pot fi explicate ca nave spatiale extraterestre (crestere de 8% din 2019), iar 9% nu au o opinie (în crestere cu 2% din 2019).
Viitorul cercetarii FAN, neclar?
O alta întrebare a fost: „care este cea mai buna explicatie pentru FAN?”. Universitarii au ales cel mai frecvent „nu stiu” (39,38%), evenimente naturale (21,42%) si dispozitive ale unei inteligente necunoscute (13,14%). Printre cei care au selectat „Altele” (10,65%), majoritatea au spus ca e o combinatie a acestora. Foarte putine cadre didactice au raportat ca au efectuat ei însisi cercetari legate de FAN (3,84%).
Când au fost întrebati cât de interesati sunt sa înceapa sau sa continue sa efectueze cercetari pe acest subiect, mai mult de o treime (33,83%) au raportat un anumit grad de interes (scazut – 19,45%, – moderat – 10,21%, foarte mare – 4,32%, extrem de mare – 3,15%). Cei care au raportat ca sunt neinteresati au indicat cel mai frecvent ca motiv „Nu exista o legatura clara cu domeniul meu de cercetare” (42,67%). Cifrele erau mai optimiste în cazul în care s-ar fi asigurat finantare.
În concluzie, autoarele considera ca viitorul cercetarii FAN ramâne neclar. Universitarii au raportat o încredere mediocra în informatiile publicate de guvernul federal. Dar fara a deschide o discutie despre FAN, mediul academic nu va avea vocabularul necesar pentru a contribui la o conversatie. Iar fara un vocabular, mediul academic ar putea renunta la o voce atât de necesara pe un subiect care a fost deja complicat prin secretizare, stigmatizare si managementul perceptiei.
Acest studiu explorator raspunde la câteva întrebari dar ridica multe altele. Daca oamenii de stiinta cred ca mediul academic ar trebui sa fie implicat în evaluarea informatiilor despre FAN, cum se poate întâmpla acest lucru? Ar creste încrederea profesorilor în rapoartele guvernamentale daca universitarii ar avea sursele si resursele pentru a examina în mod independent datele? Cum ar putea savantii sa extraga posibile fapte din posibile fictiuni? Ramân motive imperioase pentru a respinge subiectul definitiv? Unii au relatat în sondaj, în mod voluntar, experiente detaliate si personale FAN, mentionând ca stigmatizarea i-a împiedicat sa le împartaseasca altora. Care este costul autocenzurii? Cui îi cedeaza oamenii de stiinta subiectul prin neangajarea lor? Care ar trebui sa fie viitorul acestui subiect în mediul academic? Evolutiile recente sunt anormale sau prezenta lor impune o noua norma? Autorii propun colegilor sa caute raspunsuri si sa formuleze si alte întrebari, mai bune, pentru a lamuri ce se întâmpla.
DAN D. FARCAS
Comentarii