Diversele specii de balene care populeaza oceanele de pe Terra folosesc tipuri diferite de vocalizari pentru a comunica. Casalotii, care sunt cele mai mari balene cu dinti, comunica între ei folosind serii de zgomote asemanatoare unor clicuri – denumite „coduri” – si care seamana putin cu Codul Morse.
Expresivitatea casalotilor
O noua analiza a vocalizarilor emise timp de mai multi ani de casaloti în estul Marii Caraibilor a descoperit ca sistemul lor de comunicare este mai sofisticat decât s-a crezut pâna acum, prezentând o structura interna complexa, ce contine un „alfabet fonetic”.
Oamenii de stiinta au identificat similaritati cu aspecte observate în sistemele de comunicare ale altor animale – si chiar cu limbajul uman.
La fel ca toate mamiferele marine, casalotii sunt animale foarte sociale, iar chemarile lor fac parte integranta din aceasta realitate. Noua cercetare ofera o întelegere mai mare asupra felului în care aceste balene comunica între ele.
„Studiul arata ca expresivitatea casalotilor este mult mai mare decât se credea în trecut”, a declarat Pratyusha Sharma, studenta la un doctorat în robotica si învatare automata la Massachusetts Institute of Technology (MIT) si totodata autoarea principala a studiului publicat în revista „Nature Communications”.
„Înca nu stim ce îsi spun casalotii între ei. Studiem chemarile lor în contextul comportamentelor lor, pentru a întelege ceea ce comunica între ei casalotii”, a adaugat ea.
Casalotii, care pot atinge lungimi de aproximativ 18 metri, au cel mai mare creier din rândul animalelor. Ei sunt scufundatori de mare adâncime si se hranesc cu calmari uriasi si alte tipuri de prada.
Cercetatorii din acest studiu fac parte din Proiectul CETI (Cetacean Translation Initiative), informeaza Reuters/Agerpres. Folosind analize statistice traditionale si inteligenta artificiala, ei au examinat chemarile efectuate de circa 60 de astfel de balene si înregistrate în cadrul „Dominica Sperm Whale Project”, un program de cercetare care a colectat o baza impresionanta de date despre aceasta specie.
Coduri de comunicare
„De ce fac schimb de coduri? Ce informatii ar putea împartasi între ei?”, s-a întrebat unul dintre autorii studiului, Shane Gero, biolog principal în cadrul Proiectului CETI si profesor asociat la Universitatea Carleton din Canada.
„Cred ca ei folosesc acele coduri pentru a se coordona ca familie, pentru a organiza îngrijirea puilor, cautarea de hrana si operatiunile de aparare”, a adaugat Shane Gero.
Variatiile în numar, ritm si tempo ale clicurilor au produs diferite tipuri de coduri, au descoperit cercetatorii. Casalotii, printre altele, au modificat durata codurilor si, uneori, au adaugat un clic suplimentar la final, ca un sufix din limbajul uman.
„Toate aceste coduri diferite pe care le-am observat sunt de fapt construite prin combinarea unor seturi simple, prin comparatie, de elemente mai mici”, a adaugat un coautor al studiului, Jacob Andreas, profesor de stiinte computerizate la MIT si membru al Proiectului CETI.
Oamenii combina sunete – adeseori corespunzând literelor din alfabet – pentru a produce cuvinte ce poarta întelesuri, apoi produc secvente de cuvinte pentru a crea propozitii si fraze care au întelesuri mai complexe.
În cazul oamenilor, a spus Pratyusha Sharma, „exista doua niveluri de combinatii”. „Nivelul inferior este cel al sunetelor transformate în cuvinte. Nivelul superior este de la cuvinte la propozitii”, a explicat ea.
Casalotii folosesc si ei o combinatie pe doua niveluri de elemente pentru a forma coduri, iar codurile sunt apoi grupate împreuna în secvente, în timpul comunicarii. Nivelul inferior prezinta similaritati cu literele din alfabet, a adaugat Pratyusha Sharma. Fiecare sistem de comunicare este adaptat la mediul si societatea în care animalul în cauza a evoluat”, a mai spus ea. Sistemul de comunicare folosit de casaloti difera, de exemplu, de „cântecul” balenelor cu cocoasa si, de asemenea, de fluieraturile, ciripiturile, croncaniturile si alte vocalizari ale diferitelor animale.
„Da, limbajul uman este unic în multe feluri. Dar eu banuiesc ca vom gasi multe tipare, structuri si aspecte despre care se credea ca le apartineau doar oamenilor si la alte specii, inclusiv la balene. Pe masura ce stiinta face progrese – si probabil, de asemenea, elemente si aspecte ale comunicarii animalelor care nu exista la oameni”, a spus Shane Gero.
Daca oamenii de stiinta vor putea sa descifreze ceea ce îsi „spun” casalotii, atunci ar trebui oamenii sa încerce sa comunice cu ei?
„Cred ca va trebui sa realizam mult mai multe studii înainte sa aflam daca este o buna idee sa încercam sa comunicam cu ei sau chiar înainte sa ne dam seama daca acest lucru va fi posibil”, a spus Jacob Andreas.
„În acelasi timp, sunt optimist ca vom putea sa învatam mult mai multe lucruri despre informatia codata în acele vocalizari pe care le ascultam, des-pre tipul de informatie inclusa în acele clicuri si acele coduri, pe masura ce începem sa întelegem contextul comportamental în care ele se produc”, a adaugat Jacob Andreas.
NICUSOR DINCA
Comentarii