Oamenii de stiinta au descifrat cea mai veche harta din lume gravata pe o tablita de lut în urma cu 3.000 de ani, descoperind ca printre desene s-ar afla si locatia legendarei „Arce a lui Noe”.
Referinta biblica
Artefactul babilonian, cunoscut sub numele de Imago Mundi, prezinta o diagrama circulara cu un sistem de scriere cuneiforma, care folosea simboluri în forma de cuie pentru a descrie crearea timpurie a lumii.
Cercetatorii de la British Museum, unde se afla tablita, au dezvaluit luna trecuta ce anume au descifrat, însa o analiza mai aprofundata a activitatii lor a scos la iveala referinta biblica din limbajul antic.
În opinia lor, partea posterioara a tablitei functioneaza ca o legenda a hartii, descriind ceea ce un calator va vedea pe parcursul calatoriei sale, iar un paragraf spune ca trebuie sa strabata „sapte leghe…. (pentru) a vedea ceva care este gros ca un vas parsiktu”. Cuvântul „parsiktu” a fost gasit si pe alte tablite babiloniene antice, referindu-se în special la dimensiunea unei barci necesare pentru a supravietui Marelui Potop.
Cercetatorii au urmat instructiunile, gasind o cale catre Urartu, orasul în care o epopee mesopotamiana antica sustine ca un barbat si familia sa ar fi acostat, la bordul unei ambarcatiuni, pentru a-si salva viata în epoca Potopului.
Locatia este echivalentul asirian al „Ararat”, cuvântul ebraic pentru muntele pe care a esuat biblica arca a lui Noe, construita în acelasi scop. Dr. Irving Finkel, curator al British Museum, a declarat: „Aceasta arata ca povestea era aceeasi si desigur, ca una a dus la cealalta, dar si ca, din punctul de vedere al babilonienilor, aceasta nu era o legenda, ci exprimarea unei realitati istorice. Cu alte cuvinte, harta sustine ca, daca ati fi facut aceasta calatorie în epoca respectiva, ati fi vazut ramasitele arcei, asa cum turistii vad astazi monumentele faimoase din lume.”.
Imago Mundi, numita si „Harta babiloniana a lumii”, a fost descoperita în 1882 de renumitul arheolog Hormuzd Rassam în Sippar, un oras babilonian antic din Irakul de astazi si i-a pus în încurcatura pe cercetatori înca de la început.
O ipoteza controversata
Textul antic, scris în cuneiforme, a fost folosit doar de babilonieni, care au gravat evenimente astronomice, previziuni viitoare si o harta despre care se presupune ca reprezenta întreaga „lume cunoscuta” la acea vreme. În centrul partii de jos a hartii se afla Mesopotamia, înconjurata de un cerc reprezentând un „râu amar” despre care se credea ca înconjoara întreaga lume.
Tableta a fost deteriorata între timp, dar odinioara prezenta opt triunghiuri despre care cercetatorii au stabilit ca semnifica munti care corespund descrierilor de pe partea posterioara. „Misterioasa unitate de masura numita parsiktu îi face pe asiriologi sa ciuleasca urechile si faptul ca e cunoscuta doar o singura data din tabletele cuneiforme este destul de interesant”, a declarat dr. Finkel. „Pentru ca este descrierea Arcei care a fost inspirata, teoretic, de versiunea babiloniana a mitului lui Noe”.
Partea posterioara a tablitei ofera instructiuni cu privire la modul de citire a hartii, iar unul dintre pasaje îi spune calatorului sa treaca prin mare si va ajunge la „Urartu”.
Versiunea babiloniana a povestii spune ca zeul Ea a trimis un potop care a ucis toata omenirea, cu exceptia venerabilului Utnapistim si a familiei sale, care au construit o arca la porunca zeului si au umplut-o cu animale. „În aceasta relatare, sunt date detalii si zeul spune «Trebuie sa faci asta, asta si asta», iar apoi babilonianul Noe spune «Am facut asta, asta si asta. Am facut-o! Si am facut aceste structuri ca un vas gros de un parsiktu»”, dr. Finkel.
Povestea Potopului lui Gilgames este cunoscuta din tablite de argila care dateaza de aproximativ 3.000 de ani, dar Potopul biblic a avut loc în urma cu aproximativ 5.000 de ani. Dr. Finkle a explicat ca oricine ar fi parcurs calea spre Urartu ar fi vazut, teoretic, coastele de lemn ale vasului de pe munte „ca acela din Biblie”.
Biblia sustine ca arca a esuat pe „muntele Ararat” din Turcia, în urma unui potop de 150 de zile care a înecat Pamântul si toate vietuitoarele de pe el care nu erau adapostite în nava de lemn. Iar muntele în cauza are un vârf care se potriveste cu forma si dimensiunile arcei lui Noe. Se spune ca nava masura „300 de coti, 50 de coti si 30 de coti”, ceea ce înseamna pâna la 156 metri lungime, 32 de metri latime si 17 metri înaltime.
O echipa de experti condusa de Universitatea Tehnica din Istanbul excaveaza muntele de ani de zile, dezvaluind în 2023 ca au gasit lut, materiale marine si fructe de mare care plaseaza prezenta umana în sit undeva între 5.000 si 3.000 de ani.
Pe de alta parte, dr. Andrew Snelling, un geolog creationist de la Universitatea din Sydney, sustine ca muntele Ararat nu putea fi locul unde a fost amplasata arca, deoarece muntele nu s-a format decât dupa retragerea apelor potopului.
GABRIEL TUDOR
Comentarii