Spectacolul cunoasterii

(Urmare din numarul trecut)  Deocamdata se pare ca încet-încet intra pe piata lumii automobilele hibride si electrice. Viitorii zece ani ar trebui sa aduca pe piata, si nu doar pe pistele de testare, automobilele autonome. De ce avem nevoie de ele?

Cursa pentru proiectarea si construirea masinilor autonome, adica fara sofer, nu cunoaste odihna. Firme mari americane, dar si europene sau asiatice se întrec sa detina suprematia, dar sunt ele pe drumul cel bun?

Hollywoodul ne-a aratat cam cum se manifesta omul atunci când îsi pierde ratiunea în vreme de dezastru: jafuri, acte de violenta, invadarea magazinelor. Dar creierul uman nu crediteaza aceasta idee, scrie situl wired.com. si mai sunt apoi estimarile false...

Considerata cea mai mortala pandemie din istoria moderna, gripa spaniola a fost cea mai mare nenorocire dupã epidemia de Ciuma neagra din urma cu 500 de ani. Acum avem COVID-19, cum va fi ea notata în istorie?

În 1918, o pandemie de gripa a afectat o treime din populatia planetei si de atunci, alte câteva pandemii s-au mai perindat peste o lume  mereu îngrozita de efectele lor „ucigase”. De la „gripa spaniola” la Covid19, omenirea  traieste semnul teoriei microbilor.

Pentru inducerea în eroare mai întâi a spionilor ruSi (în plin Razboi Rece) si apoi a cetatenilor care nu-si puteau explica sumedenia de întâmplari misterioase petrecute pe teritoriul american (de pilda zona 51) si deseori în jurul bazelor militare secrete (cum ar fi Roswell) si carora le erau martori perplecsi, ideea...

Prinsi in valtoarea celui de-al Doilea Razboi Mondial, de incercarile de a descifra codurile masinii germane Enigma, cercetatorii britanici au inteles necesitatea crearii unui calculator care sa sporeasca eforturile criptologilor. Printre ei, Alan Turing a avut o contributie esentiala. Asa s-a ajuns la ceea ce azi numim Inteligenta Artificiala (IA).

Pe data de 5 iunie 2019, publicaTia The New York Times (NYT) a tiparit un necrolog al lui Alan Turing. Nimic neobisnuit pana aici, numai ca el venea la 65 de ani dupa moartea acestuia. Lucru ciudat pentru ca publicatia tipareste cu promptitudine necroloagele personalitatilor, si nu de ieri de azi,...

Elon Musk, multimiliardarul n|scut in Africa de Sud are nu doar bani de cheltuit, dar si idei la scara planetara. Cateva dintre acestea s-au materializat in proiecte indraznete: racheta Falcon reutilizabila produsa de compania sa SpaceX, si mai nou, lansarea unor sateliti pentru realizarea unui Internet spatial. Dupa mai multe amanari...

Anuntata misiune selenara chineza declanseaza dezbaterea asupra noilor mostre de roca lunara, care ar putea revizui vechimea satelitului nostru natural.

Pornita pe vremea Razboiului Rece ca o lupta pentru întaietate si în privinta spatiului cosmic, cucerirea Lunii a fost o expresie a fortei militare între cele doua puteri mondiale ale momentului: SUA si, pe atunci, URSS. Dupa 50 de ani de „adormire”, subiectul „Luna”, revine pe tapet, de data asta cu...

Leonardo de Vinci a inceput sA lucreze la fresca „Cina cea de Taina”, in 1495 si a terminat-o dupa trei ani. De atunci, cea mai admirata, mai cercetata si mai copiata pictura din istoria omenirii nu inceteaza sa fascineze vizitatorii si specialistii deopotriva, devenind subiectul a unor teorii fascinante. Situl mentalfloss.com...

Daca ar trebui sa ne oprim doar la celebra fresca Cina cea de taina realizata de Leonardo da Vinci, atunci am putea aminti cateva controverse si teorii legate de aceasta misterioasa lucrare. Dar mai sunt si altele care ar putea fi adevaratele „coduri ale lui da Vinci”

Daca ar trebui sa ne oprim doar la celebra fresca Cina cea de taina realizata de Leonardo da Vinci, atunci am putea aminti cateva controverse si teorii legate de aceasta misterioasa lucrare. Dar mai sunt si altele care ar putea fi adevaratele „coduri ale lui da Vinci”

In 2019 se comemoreazA 500 de ani de la moartea lui Leonardo da Vinci, cea mai importanta figura a Renasterii italiene. Dar anul 2019 este anul controverselor si al unor noi descoperiri legate de biografia genialului si misteriosului creator italian.

Descoperirea unor noi fosile arunca de fiecare data cercetatorii intr-o stare de febrilitate care se traduce in incercarea de a formula noi ipoteze. Fie ca e vorba despre evolutia speciei animale, fie a celei umane.

DupA modelul imprumutat din pieTe, unde produsele sunt cantarite mai mult sau mai putin exact, tot asa si oamenii de stiinta incearca sa cantareasca galaxiile. Dar cat de precisa este aceasta operatie?

Teoriile care pun disparitia unor forme de viata de pe Planeta noastra (dinozaurii, de pilda, dar nu numai) pe seama impactului teribil cu un asteroid urias nu sunt putine. Desi e vorba despre presupuneri, cercetatorii încearca sa gaseasca dovezi care sa confere greutate stiintifica propriilor teorii. Paleontologii sunt cei care îsi...

Daca ne luam dupa studiile stiintifice ajungem sa ne pierdem definitiv in hatisul supozitiilor. Ce mai e bun si ce mai e rau in cazul aceluiasi subiect in care studiile se bat cap in cap? De dinainte de 1990, in Romania, si cam peste tot in lume, a castigat teren teoria...

Chivotul Legamantului este o metafora biblica sau el a existat cu adevarat? Daca a existat, el n-a fost gasit pana azi. Si cu toate acestea, presupunerile nu au intarziat sa apara. Iata cateva dintre ele.