Astazi, unele nave de croaziera sunt adevarate orase plutitoare, transportand mii de persoane, utilate cu toate facilitatile necesare unei lungi calatorii maritime. Dar ne este greu sa ne imaginam un castel plutitor in secolul al XV-lea. Si totusi.
Recent cercetatorii au avut sansa sa cerceteze o nava de razboi in marea Baltica, dupa cum relata situl Live Science acum cateva saptamani: E vorba de o nava regala de razboi din secolul al XV-lea, care se afla pe fundul marii, in largul coastei Suediei, si care ar fi apartinut candva drept „castel plutitor” pentru un rege indraznet, potrivit unei noi investigatii subacvatice care a scos la lumina o colectie frumoasa de tunuri, pistoale, arbalete si chiar o parte din suprastructura de la pupa navei.
Noile descoperiri de pe epava Gribshunden, nava-amiral a regelui Hans (sau John) al Danemarcei pana cand s-a scufundat in 1495, arata ca nava a navigat pe mare ca o nava de razboi infricosatoare, inarmata cu zeci de arme si plina de soldati. Se crede ca Gribshunden era inarmata cu pana la 90 de tunuri, care desi erau mult mai mici decat tunurile de la sfarsitul secolului al XVI-lea, aflate pe navele de razboi, transporta soldati care trageau cu pistoale si arbalete de pe puntile superioare ale navei, suprastructuri inalte (castele) construite la fiecare capat al navei.
Nava din lemn, lunga de 35 de metri, a fost una dintre primele nave concepute pentru a transporta artilerie. De asemenea, a folosit noua tehnica de constructie navala tip „caravela”, importata in Marea Baltica din Marea Mediterana, adica de imbinare a scandurilor de la o margine la alta a carenei pe un cadru de lemn, in loc de a le suprapune scandurile, dupa metoda „clinker”. Tehnica clinkerului s-a dezvoltat in traditia nordica a constructiilor navale, dar cea mai veche atestare a unui „clincher” sunt fragmentele de barca care au fost descoperite in sapaturile recente pe locul barcii Nydam din Jutland, barca Nydam, in sine, fiind construita dupa unele estimari in anul 320 e.n.
Asta insemna ca Gribshunden, folosind tehnologia fixarii scandurilor pe cadru de lemn, tip „caravela” a putut fi construita cu dimensiuni mai mari, devenind mult mai puternice decat navele „clinker”, si astfel ar fi putut transporta mai mult, in conditii maritime dificile.
„Este vorba despre un fel de noua tehnologie”, a declarat pentru Live Science Brendan Foley, arheolog maritim la Universitatea Lund din Suedia, care conduce cele mai recente cercetari. „Vasul a fost conceput pentru a transporta artilerie”.
Nava-amiral
Pe langa recuperarea de tunuri mici, pistoale, bare transversale si alte artefacte, arheologii au efectuat, cu ocazia recentelor scufundari subacvatice, o serie de inregistrari 3D.
Dupa 1480, regele Hans a calatorit frecvent pe Gribshunden prin tot regatul sau, adesea inconjurat de o mare flota regala”, spune Foley, adaugand ca „nava era menita sa intimideze rivalii regelui”.
Hans a condus Danemarca din 1481 si a castigat coroana Norvegiei in 1483, dar Suedia nu s-a supus domniei sale pana in 1497. „Teritoriul lui este Danemarca si Norvegia si incearca sa oblige Suedia sa se alature Uniunii Nordice”.
Uniunea Nordica a Danemarcei, Norvegiei si Suediei a fost numita si Uniunea Kalmar, dupa orasul din Suedia unde a fost convenit in 1397.
Intamplarea a facut, insa, ca atunci cand Hans urma sa se imbarce pe Gribshunden (in traducere „caine Griffin”, desi initial se pare ca vasul se numea „Griffon”) pentru a participa la negocierile de la Kalmar din 1495, nava s-a scufundat in mod misterios. Se pare ca ar fi fost vorba despre izbucnirea unui incendiu chiar in largul marii, langa orasul Ronneby. Regele si alaiul sau se aflau la tarm in acel moment, dar un martor al dezastrului declara ca multi dintre cei aproximativ 150 de oameni de la bord au murit.
„Multe dintre tunurile navei au fost probabil salvate la scurt timp dupa scufundare”, presupune Foley; la ultimele cercetari subacvatice au fost gasite doar 14 afeturi de tun langa pupa, dar multe altele au fost probabil situate langa prova.
O particularitate a Marii Baltice de est o constituie faptul ca-i prea rece si salcie pentru actiunile viermilor de lemn (care nu sunt chiar viermi, ci o specie de moluste, Teredo navalis).
Din aceasta cauza, afeturile din lemn pentru tunuri sunt inca intacte, desi pistoalele de fier au ruginit, a explicat Foley. Dar, foarte interesant, nu exista niciun semn de incendiu pe nava, asa ca o posibila explicatie a scufundarii navei-amiral regale ar fi ca ea s-a scufundat rapid dupa ce a fost avariata sub linia de plutire, probabil ca urmare a exploziei depozitelor ei de praf de pusca.
Castel plutitor
Scafandrii locali au redescoperit epava Gribshunden de langa Ronneby in anii 1970, la o adancime de 10 metri. A fost identificata in 2013, iar in 2015, arheologii au recuperat mai multe artefacte, inclusiv figura unei persoane stransa in falcile unui caine de vanatoare sau dragon.
In august si septembrie, Foley a condus scufundarile la epava, timp in care echipa a recuperat mai multe artefacte si a cules date tridimensionale pentru o reconstructie digitala. Epava este considerata un „geaman” al navelor din Epoca Explorarii, cum ar fi cele ale lui Cristofor Columb si Vasco da Gama, care au fost construite cam in acelasi timp, dar care azi sunt pierdute. „Nu s-a mai descoperit nimic altceva de genul acesta”, a declarat Foley. „Combinatia de arme si arbalete, precum si ramasitele unor armuri , care au fost, de asemenea, descoperite, arata tranzitia de la armele anterioare la armele cu praf de pusca”, a adaugat cercetatorul.
Tunurile mai mari ale navei erau montate pe carucioarele de lemn si trageau proiectile de dimensiunea unor mingi de golf, iar pistoalele erau foarte simple, lungi de aproximativ 40 de centimetri, care trageau cu proiectile de marimea bilelor de muscheta.
Fritz Jürgens, un arheolog maritim de la Universitatea Kiel din Germania, care conduce cercetarile asupra unei nave rare, vechi de 400 de ani, descoperita in raul Trave din vestul Marii Baltice, a subliniat faptul ca Gribshunden este cea mai veche nava construita tip „caravela” si una dintre cele mai vechi nave de razboi descoperita vreodata in marea Baltica. „In Evul Mediu si in perioada hanseatica ulterioara, intre secolele XIII-XVII, s-au folosit nave de marfa normale pe care le-au „completat” cu arcasi”, a spus Jürgens, „dar Gribshunden avea montata artilerie pe castelul de prova si castelul de pupa, fiind construita special pentru razboi”.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii