Cele doua manastiri ale lui Manole

          Am publicat recent, în aceasta pagina, articolul „Regatul necunoscut din Fagaras” (Magazin nr.13/01.

          Am publicat recent, în aceasta pagina, articolul „Regatul necunoscut din Fagaras” (Magazin nr.13/01.04.2004), care se referea la o ipoteza senzationala a cercetatorului român Alexandru Forja: legendarul Negru Voda a fost un personaj istoric real. Mai mult decât atât, mormântul sau – singurul cu gisant, din România – este mult-controversatul mormânt nr.10, din Biserica Domneasca de la Curtea de Arges.
          
          Potrivit d-lui Al. Forja, faptul ca înca nu se vorbeste clar despre Negru Voda, ca fiind cel îngropat sub nivelul normal al podelei Bisericii Domnesti, în mormântul 10, are la origine alte motive decât cele stiintifice. Dar, pentru existenta acestui domnitor (bizantin, dupa însemnele gasite asupra scheletului!), se aduc mai multe argumente. Primul, de natura logica, invoca faptul ca poporul român nu si-a „gresit” niciodata eroii (vezi creatiile despre Brâncoveanu si Toma Alimos, Mihai Viteazul si Andrii Popa etc.). Apar însa si surse istorice de necontestat, ce atesta existenta a doua biserici maiestuoase, la Curtea de Arges. Într-o veche gravura, în prim-plan apare, ruinata, o veritabila catedrala („Mânastire-nalta,/ Cum n-a mai fost alta.”), situata pe o înaltime dominanta ca forma de relief, însa cu solul nesigur, ceea ce explica surparea constructiei. Pe fundal, se profileaza faimoasa Biserica Domneasca, despre care înca de la scoala ni se spune ca este singura înaltata de cei zece mesteri din balada. Dar amanuntul senzational se arata tocmai în tabloul votiv al acesteia: ofranda ctitorului nu înfatiseaza Biserica Domneasca, ci Biserica Sânnicoara, cea amintita mai sus ca având alura de catedrala. O regretabila „scapare” a decoratorului? Imposibil de crezut asa ceva!
          
          Glasul pietrei
          
          În casa protopopului Ionas Monea, din Venetia de Jos (localitate situata nu departe de Fagaras) a existat un fragment de piatra cu o inscriptie în limba latina, datând din anul 1185! Actualmente, acesta se afla în muzeul Cetatii Fagarasului. În cadrul genealogiei familiei Monea, în text apare si un anume Grigorie Venetianul, vistiernicul lui Negru Voda. În plus, dincoace de munti, pe o fresca din Biserica Cetateni apar câteva personaje istorice, între care Radu Voda, Negru Voda si acelasi Grigorie Venetianul. Este o dovada incontestabila ca domnitorul din celebra balada a existat, el fiind obligat sa vina în Muntenia, ca fugar. Acel Roi de Blaquie dezmostenit, care însa si-a pastrat si în mormânt însemnele regale – simboluri care în tulburile vremuri medievale aveau forta teribila a unor legi recunoscute unanim. De ce pâna si istorici români de marca au ales si prefera sa nege un episod esential din istoria noastra? Este o întrebare mult prea delicata, pentru a încerca sa-i dam un raspuns în articolul de fata. Speram doar ca ipoteza d-lui Al. Forja sa aiba suficienta forta, pentru a declansa reactii pe masura.