Dupa ce prin anii '90, organizatia ecologica Greenpeace s-a facut remarcata prin actiuni curajoase menite sa atraga atentia asupra distrugerii mediului inconjurator si a biodiversitatii, astazi ea este considerata o miscare tot mai putin independenta si implicata in actiuni politice partizane. Discutiile care se poarta azi se concentreaza asupra Organismelor Modificate Genetic (OMG). Sunt ele un pericol pentru omenire cum sustine Greenpeace sau acesta este doar un mit urban, cum sunt si altele, cum ar fi asa-zisele alimente bio. Cat de bio sunt alimentele "bio" si cat de "periculoase" sunt OMG?
Un militant isi cere scuze
Mark Lynas este un ecologist cu state vechi de actiune, care s-a opus de decenii metodelor de modificare genetica a unor alimente. Mai nou, Mark Lynas, care este si autor al unor carti interesante (The God Species este una dintre acestea), a trecut de partea stiintei cu un gest mai putin obisnuit: el si-a cerut scuze pentru ca a sustinut la inceputul anilor '90 o miscare impotriva alimentelor modificate genetic! In acelasi timp, ecologistul britanic a atras atentia asupra faptului ca Greenpeace, dar si alte ONG-uri afiliate acestei miscari, au o "nostalgie romantica pentru traditiile agricole din trecut". Mai mult, Mark Lynas sustine ca toate afirmatiile despre modificarea genetica si pericolele ei sunt simple "mituri urbane verzi".
Observatiile sunt interesante, mai ales prin prisma unei analize mai profunde care ar trebui sa puna in discutie unele dintre miturile urbane cu fundament vag stiintific. Unul dintre acestea, care a fost infirmat printr-o reevaluare oferita de o realitate dramatica, a fost nivelul de radiatie nucleara care poate fi fatal omului. Una se credea inainte de evenimentul de la Cernobil, altceva se ia azi in consideratie si reactia s-a vazut dupa accidentul nuclear de la Fukushima. Ideea este ca stiinta nu ar trebui sa lanseze mituri, ci sa gaseasca solutii reale la probleme reale si nu ipoteze fanteziste pe post de postulate sacrosancte.
In cadrul Conferintei Agriculturii de la Oxford de la inceputul lunii ianuarie, Lynas a declarat ca demersurile sale impotriva produselor modificate genetic au fost actiuni antistiinta, in situatia in care civilizatia umana se confrunta cu probleme a caror singura solutie este doar stiinta. Agricultura si posibilitatea ca ea sa poata asigura necesarul de hrana pentru o populatie care se mareste in fiecare an, este prima care poate beneficia de cercetarile stiintifice, metodele extensive din trecut nemaifiind de actualitate.
Modificarea genetica poate fi raspunsul stiintei pentru o alimentatie abundenta si sanatoasa, dar curentul de opinie la care au contribuit din plin Greenpeace si alte ONG-uri afiliate a facut ca OMG sa fie interzise in Europa pe motivul, totusi nedemonstrat stiintific, ca sunt periculoase pentru sanatatea omului. Discutia a fost aceeasi si in cazul celebrelor E-uri folosite in alimentatie, si ele considerate periculoase, unele potential canceroase, fapt nedovedit in mod categoric.
Mark Lynas a analizat acest subiect extrem de fierbinte si a admis ca functioneaza mai mult prejudecatile pe care el le denumeste "mituri urbane verzi". El sustine acum, spre deosebire de ceea ce credea in urma cu aproape 20 de ani, ca modificarile genetice s-au dovedit mai sigure si mai precise decat metodele conventionale de crestere. Argumentul lui este ca "modificarea genetica muta doar cateva perechi de gene, pe cand metodele conventionale de crestere schimba total genomul, pe fondul unei incercari eronate".
Exista cumva vreun pericol al acestor manipulari genetice? Ecologistul spune categoric ca nu: "Microbii fac asta tot timpul, ca si plantele sau insectele, chiar si oamenii, asta se numeste curs genetic". Pana la urma, admite Mark Lynas, este o problema de conceptie: consideram ca ceea ce este natural e bun si ceea ce este artificial e rau. Pe asta se bazeaza si noua perspectiva asupra alimentelor "bio", atat de apreciate de anumite categorii de oameni, mai ales de cei care isi permit luxul sa achizitioneze produsele "ecologice".
Pana la urma, ecologistul britanic considera ca este "mai probabil sa fii lovit de un asteroid, decat sa te imbolnavesti de la alimente modificate genetic". Aceasta este si parerea oamenilor de stiinta, mai putin a celor care preiau idei primite din partea unor organizatii ecologiste interesate.
Si "artificialul" poate fi bun
Ar putea veni vremea sa revizuim vechile mituri alimentare? Poate fi si artificialul bun? Mark Lynas care acum tine partea stiintei, raspunde afirmativ. El considera ca metoda modificarii genetice ar trebui tratata in contextul cresterii populatiei si al necesitatii de a hrani toata aceasta populatie folosind aceeasi suprafata de pamant si resurse cat mai limitate de fertilizatori, apa si pesticide.
Conceptia este corecta, sa ne aducem aminte ca prin anii '70 si in tara noastra aparuse ideea de agricultura intensiva, care punea accent pe folosirea la maximum a suprafetelor agricole si nu pe extinderea acestora.
La randul lui, azi, Mark Lynas, renuntand la retorica "verzilor", considera ca fermierii trebuie sa produca mai multa mancare nu doar pentru a tine pasul cu populatia mereu in crestere, dar si pentru a salva padurile de la defrisare, utilizand mai putina apa si folosind cat mai eficient ingrasamantul chimic. Tot el remarca, surprinzator pentru unii, ca ideea de mancare organica = mancare mai buna, este doar un mit, fiind dezaprobata in repetate randuri de literatura de specialitate. "Organic inseamna mai putina productie, inseamna refuzul tehnologiilor si principiilor moderne", a adaugat ecologistul. Din perspectiva lui Mark Lynas, societatea nu profita de inovatii din cauza unor "prejudecati oarbe" colorate in "verde", prejudecati inoculate si prin intermediul informatiilor de presa sau al studiilor "stiintifice" interesate. Or, este limpede ca un proces strict controlat de cercetatori nu este pericolul real pentru alimentatia sanatoasa a viitorului, adevaratul risc al sanatatii este reprezentat de subalimentatie.
Asadar, crede Mark Lynas, nu alimentele modificate genetic sunt problema: "Riscul pentru sanatate nu este acela al problemelor cauzate de modificarea genetica, ci faptul ca milioane de oameni vor fi afectati de subalimentatie, tocmai din cauza minoritatilor vocale din tarile bogate, care vor ca mesele lor sa fie considerate naturale", a conchis Lynas. Un exemplu al acestei intolerante l-a oferit chiar o actiune a Greenpeace care in mai 2011 a distrus o ferma experimentala a CSIRO din Canberra (Australia) care primise aprobarea oficiala pentru cultivarea unui lot de grau modificat genetic, rapind cercetatorilor tocmai posibilitatea de a studia efectele pentru sanatatea oamenilor ale organismelor modificate genetic.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii