Oamenii de stiinta au descoperit secretul raritatii diamantelor roz, care se gasesc aproape exclusiv în Australia, un detaliu care explica pretul lor astronomic, potrivit unui studiu publicat. Peste 90% din toate diamantele roz existente sunt originare din mina recent închisa din Argyle, în nord-vestul Australiei.
Însa nimeni nu cunostea pâna acum motivul pentru care ele se gaseau în acest loc, situat la marginea continentului austral, în timp ce majoritatea minelor de diamante se afla în interiorul continentelor, asa cum se întâmpla în Africa de Sud si în Rusia.
Cercetatorii dintr-o echipa australiana au explicat, într-un studiu publicat în revista Nature Communications, ca aceste minerale rare s-au format dupa ruptura primului super-continent de pe Terra, în urma cu 1,3 miliarde de ani.
Cele doua „ingrediente” necesare formarii unui diamant roz erau deja cunoscute, a explicat autorul principal al studiului, Hugo Olierook, de la Universitatea Curtin din orasul Perth.
Primul ingredient, carbonul, trebuie sa se afle la mare adâncime. „La o adâncime mai mica de 150 de kilometri, carbonul este un simplu grafit, materialul din care sunt fabricate minele de creion si care nu ar arata prea bine daca ar fi plasat pe o verigheta”, a ironizat cercetatorul australian. Al doilea „ingredient” se refera la o presiune colosala, suficient de mare pentru a modifica culoarea unui diamant transparent, dar fara sa îl forteze prea mult.
„Daca apesi putin deasupra lui, el devine roz. Dar daca apesi putin mai mult, devine maro”, a explicat acelasi geolog.
„Ca un dop de sampanie”
Descoperirea echipei australiene le-a permis cercetatorilor sa explice factorul care a facut ca diamantele roz sa urce vertiginos în scoarta teres-tra, pâna aproape de suprafata.
La început, s-a presupus ca mina din Argyle s-ar fi format în urma cu 1,2 miliarde de ani, însa cercetatorii nu puteau sa îsi explice felul în care diamantele au putut sa urce spre suprafata, în absenta unui fenomen geologic asociat.
Ei si-au rafinat apoi procedura de datare a depozitului, masurând vârsta elementelor din cristalele minuscule prezente într-o roca din mina. Astfel, au stabilit o vârsta de 1,3 miliarde de ani, relateaza AFP/Agerpres.
Acea vârsta corespunde unei fracturi suferite de primul super-continent de pe Terra, denumit Nuna sau Columbia. În trecut, „toate masele terestre erau aglomerate împreuna”, a explicat Hugo Olierook. Presiunea care a colorat diamantele s-a format prin coliziunile dintre masele terestre din vestul si nordul Australiei, survenite în urma cu 1,8 miliarde de ani.
Acea masa s-a fracturat 500 de milioane de ani mai târziu, iar în acel loc magma a urcat în scoarta terestra, ducând cu ea diamantele roz spre suprafata, „ca un dop de sampanie”, a precizat geologul australian.
Un „paradis al diamantelor roz”
În ultimii 200 de ani, cautarea diamantelor s-a concentrat asupra zonelor continentale, dar descoperirea ar putea sa reorienteze aceste cautari.
Lanturile muntoase provenite din fracturarea super-continentului Nuna au potentialul de a deveni un „paradis al diamantelor roz”, afirma geologul australian, care citeaza zone similare aflate în Canada, Rusia, Africa de Sud si Australia.
Aceasta concluzie ar putea fi totusi una pripita, afirma John Foden, expert în diamante la Universitatea din Adelaide, care nu a participat la realizarea studiului.
Noua cercetare stabileste cu siguranta „într-o maniera convingatoare” vârsta depozitelor din Argyle si sugereaza o legatura plauzibila între formarea diamantelor roz si fracturarea super-continentului Nuna, afirma el.
Totusi, alte situri asociate cu acel eveniment geologic nu au produs niciun diamant roz, a remarcat John Foden. Iar acest fapt ar putea sugera ca „nuanta de roz ar putea fi un atribut specific minei din Argyle”.
Daca lucrurile stau într-adevar astfel, atunci cota diamantelor roz nu poate decât sa creasca în continuare, din cauza absentei unor concurenti pentru mina australiana, care a fost închisa în 2020 din motive economice.
NICUSOR DINCA
Comentarii