Alte povestiri cu roboti

          Suedezul Krister Wolf, aflati, este „parintele” unui ornitopter-robot, un fluture mecanic-electronic care se ridica de la sol nu invârtindu-se o elice, nu suflând un jet de gaze, dupa modelul avioanelor cu reactie, ci dupa stravechea, clasica si naturala actiune a batutului din aripi. Cum a facut Wolf pentru a-l invata pe robot sa-si fluture aripile? Ei bine, tocmai aici sta inventia: robotul a invatat singur sa zboare, dupa patentul fluturesc! Adica: nestiind nimeni – din punct de vedere al aerodinamicii – de ce zboara pasarile, Krister Wolf nu a avut cum sa-l inarmeze pe robotul sau cu un program de zbor; dar a facut un pas inainte si l-a invatat pe ornitopter sa-si gaseasca, pentru aripile cu care era dotat, miscarile potrivite, viteza si ritmul lor, astfel ca zburatoarea artificiala sa se ridice de la sol.

          Suedezul Krister Wolf, aflati, este „parintele” unui ornitopter-robot, un fluture mecanic-electronic care se ridica de la sol nu invârtindu-se o elice, nu suflând un jet de gaze, dupa modelul avioanelor cu reactie, ci dupa stravechea, clasica si naturala actiune a batutului din aripi. Cum a facut Wolf pentru a-l invata pe robot sa-si fluture aripile? Ei bine, tocmai aici sta inventia: robotul a invatat singur sa zboare, dupa patentul fluturesc! Adica: nestiind nimeni – din punct de vedere al aerodinamicii – de ce zboara pasarile, Krister Wolf nu a avut cum sa-l inarmeze pe robotul sau cu un program de zbor; dar a facut un pas inainte si l-a invatat pe ornitopter sa-si gaseasca, pentru aripile cu care era dotat, miscarile potrivite, viteza si ritmul lor, astfel ca zburatoarea artificiala sa se ridice de la sol. Si mecano-electro-fluturele s-a ridicat; practica a devansat, in acest caz, teoria, elementele de Inteligenta Artificiala (I.A.) cuprinse in „creierul” masinariei, rezolvându-si singure problemele de desprindere de la sol si de zbor.
          Krister Wolf sustine ca foloseste, totusi, pentru partea teoretica a stiintei roboticii, algoritmi darwinieni – notiune noua si, as spune, fantezista, daca rezultatele nu s-ar vedea cu ochiul liber! – este vorba despre niste operatori matematici de selectie si de adaptare dupa modelul lumii vii. I-a reusit de altfel, si un alt experiment, din aceeasi categorie: un robot-hexapod, lasat de „capul lui” – dar având comanda: „invata sa mergi!” – a „descoperit” singur-singurel mersul furnicii (or, pentru a descrie in ecuatii matematice un fenomen dinamic de grandoarea mersului furnicii, ar fi nevoie, probabil de sute de matematicieni care sa lucreze non stop, vreme de mii de ani). Iar un alt „baiat” de metal, de profesie (viitoare)… observator – si tot dotat cu I.A., ca sa vada cât mai bine, isi plaseaza „ochii” (senzorii) demontabili pe diversele brate si prelungiri ale „corpului” sau de arahnoid.
          Tot pe drumul spre autonomie si auto-invatare se gasesc si robotii lui Steven Dubowsky, de la Departamentul de Inginerie Mecanica si Spatiala a celebrei universitati americane M.I.T., care lucreaza direct cu NASA si faimoasa Darpa, agentia de cercetare stiintifica a armatei americane. Gândind la actiunile contrateroriste de felul celei desfasurate in Afganistan, Dubowsky propune cârtite-robot pentru spionat in grote, ba chiar si pentru actiune de atac daca sunt dotate cu arme potrivite – I.A. de care dispun luând, de fiecare data, decizii pe loc, in functie de teren si de situatie.
          Dar de cea mai mare utilitate a civilizatiei omului ar fi masinile inteligente pe care Christophe Gord, de la Laboratorul de Robotica din Paris, le proiecteaza in cadrul „Obiectivului Marte” un robot mobil, dotat cu roti si au „picioare” telescopice dar mai ales cu o capacitate de adaptare extraordinara la conditiile din teren. Va luneca pe roti si va pasi, isi va deplasa singur senzorii, pentru a capta cât mai multa informatie, isi va regla antenele pentru a emite, spre Pamânt, cât mai rapid si mai eficient informatiile si imaginile culese, va sti sa se apere de „agresiuni” (izbituri, denivelari de teren), si – amanunt extrem de important – va inmagazina toate cunostintele pe care le dobândeste in ceea ce priveste propria-i activitate si in functie de „experienta” capatata, isi va „construi” reflexe conditionate si stereotipe dinamice, primele de acest gen din regnul care vine in Istorie, acel „Eu robot”, din povestirile lui Isaac Asimov, fapturi cu Inteligenta Artificiala, colaboratorii nostri din ziua-de-dincolo-de-mâine.