Anatomia secundei      Parada robotilor

    
     Acesta este titlul traducerii în limbile franceza si româna a unui ciclu celebru de povestiri SF, scrise, prin anii ’50, de demiurgul în imaginatie Isaac Asimov. În tiraje de milioane de exemplare, ani la rândul, povestirile asimoviene cu roboti si androizi s-au strecurat, dupa modelul Jules Verne-an, în mintile locuitorilor Pamântului, obisnuindu-i cu ideea ca, nu departe în viitor, vor exista concetateni ai lui Homo sapiens în Cosmosul mare, sub forma Inteligentelor Artificiale.
    
     Acesta este titlul traducerii în limbile franceza si româna a unui ciclu celebru de povestiri SF, scrise, prin anii ’50, de demiurgul în imaginatie Isaac Asimov. În tiraje de milioane de exemplare, ani la rândul, povestirile asimoviene cu roboti si androizi s-au strecurat, dupa modelul Jules Verne-an, în mintile locuitorilor Pamântului, obisnuindu-i cu ideea ca, nu departe în viitor, vor exista concetateni ai lui Homo sapiens în Cosmosul mare, sub forma Inteligentelor Artificiale. Mineri, montori, medici, soldati, dadace (!), politicieni (!!) din otel, plastic, colagen, dotati – de „zeul” Asimov – cu creiere pozitronice vor invada inevitabil viitorul nostru.    
     Dar, pâna una-alta au invadat uzinele noastre din Terra de Nord, determinând dramatice schimbari în productivitate si disparitia proletariatului sau, în orice caz, micsorarea teribila a numarului de „gulere albastre” din industriile de vârf ale planetei.    
     Vârful de lance al armatei robotilor si androizilor de mâine se afla însa, fireste, în laboratoarele de cercetari ale marilor companii si ale universitatilor celebre – adica în locurile în care se coace viitorul. Revista Discover face, recent, un inventar al robotilor mai stranii ce ies din plansetele savantilor, iata lista, „indivizii” în cauza chiar arata ciudat, nu gluma.    
     În laboratoarele hi-tech Carnegie Mellon, de pilda, Brian Chemel a proiectat si construit Ciclopi, unelte inteligente, capabile sa-i ajute în misiunile lor pe politisti si soldati. De forma sferica, Ciclopii se rostogolesc cu viteza mare, pe orice suprafata si sunt „educati” sa se ascunda, dupa câte un „salt înainte”, cum spun militarii. Profesia lor? Spionajul, transmitând la baza informatii pe care le culeg cu câtiva „ochi”, de fapt câteva camere de luat vederi robotizate si autonome energetic. Roller Walker (plimbaretul pe role) prezentat, recent, la Conferinta Internatioala de Robotica si Automatizari de la Detroit paseste gratios, sustin constructorii lui, dar si luneca, pe roti minuscule, actionate de un minimotor electric. Goldfinger, adica Degetul de aur este de profesie… apucator. L-au proiectat si realizat Ian Walker si Ian Gravagne, de la Clemson University, este… stationar si se manifesta ca o mâna cu patru degete, dar de asezare mai speciala, deget mare, deget aratator, în dublu exemplar. Manevreaza cu mare dexteritate chiar obiecte foarte fine, pe care le tine ferm în cele patru degete.    
     Octofungii, opera unui robotician artist, pe nume Yves Amu Klein, din Arizona au, ca niste anemone de mare, opt brate, pe care le misca un electromotor central, activat de o memorie dintr-un aliaj special. Fiecarui brat – independent – îi corespunde un „ochi”, de fapt un senzor care transmite semnalul catre microcipul cu memorie, actionând astfel bratul.    
     Ultimul robot premiat la Detroit: Amsebot, entitate a Inteligentei Artificiale miscându-se acum printre noi, l-au construit I-Ming Chen si His-Shang Li, cercetatori la Universitatea Nanyang din Singapore, pentru observatii si inspectii subacvatice. Se misca umflându-si si dezumflându-si opt balonase montate pe niste brate, pulsând ca un fel de amoeba.    
     …De unde se vede ca gradina zoologica a I.A. creste mereu, fapturi ciudate iesind din mintea lui Homo faber. La urma urmei, Fred Hoyle spunea ca viata si omul nu sunt decât un stadiu intermediar între mineral si masina: procesul vietii a creat omul, inducându-i talentul de a crea masina gânditoare; iar o data sarcina îndeplinita, Homo sapiens va preda masinii stafeta ratiunii si se va pierde în neantul protoistoriei.