Am urmarit, în episoadele anterioare, cum s-a desfasurat „Cursa pentru America". Am aratat ca marele continent american se poate sa fi fost descoperit de un mare navigator chinez pe nume Zheng He, undeva prin 1421! Dar lucrurile nu se opresc aici. Englezii revendica si ei descoperirea Americii si, culmea, tot printr-un italian, Giovanni Caboto, nascut la Genova, Gaeta sau Chioggia (nu se stie exact) în 1450. De tânar avea sa se mute la Venetia, devenind cetatean venetian, dar, la fel ca si exploratorii italieni cu care a fost contemporan, Caboto si-a pus aventurile în slujba altei tari, el, spre deosebire de Columb si Vespucci, alegând sa navigheze sub steagul Angliei.
Si astfel, în 1497, la cinci ani dupa ce Columb descoperise zona caraibeana, îl gasim pe John Cabot punând piciorul în America de Nord, devenind astfel primul european care a ajuns în acea zona, dupa excursiile facute de vikingi cu secole bune înainte. Încurajat de izbânzile lui Columb, Cabot era convins ca acesta ajunsese în Asia pe un drum mai scurt prin vest, si îsi planificase o ruta numai de el stiuta. Anglia, unde se stabilise, i se parea cel mai bun punct de plecare si asta pentru ca se afla mai la nord de Spania si Portugalia si, prin urmare, în Asia de nord, de unde credea el ca vin mirodeniile, se putea ajunge mai rapid, si pe un drum mai scurt.
Înainte de a pleca la drum, Cabot a primit de la regele Henric al VII-lea al Angliei un „grand", o patalama la mâna prin care dobândea „full and free authoritie, leave, and power, to sayle to all partes, countreys, a see as, of the East, of the West, and of the North, under our banners and ensignes, with five ships … and as many mariners or men as they will have in saide ships, upon their own proper costes and charges, to seeke out, discover, and finde, whatsoever iles, countreyes, regions or provinces of the heathen and infidelles, whatsoever they bee, and in what part of the world soever they be, whiche before this time have beene unknowen to all Christians", adica întreaga autoritate si putere de a naviga spre Est si spre Vest, cu cinci corabii si marinarii aferenti, de a descoperi insule sau indiferent ce alte pamânturi necunoscute de crestini pâna atunci.
Cu o astfel de împuternicire, John Cabot a plecat la Bristol, al doilea port la mare din acea vreme, pentru a-si pregati aventura. Din Bristol mai plecasera câteva expeditii începând cu anii 80 spre Hy-Brazil, o insula „fantomatica" din Oceanul Atlantic despre care vorbeau legendele celtice, ceea ce dovedeste ca nu de fiecare data legendele sunt doar povesti de adormit copiii. Insula era acoperita mereu de ceata, spun miturile irlandeze, cu exceptia unei singure zile la fiecare sapte ani, când devine vizibila, dar nu poate fi atinsa. Hy-Brazil putea sa fie corespondentul Labradorului descoperit de vikingi, iar denumirea putea veni de la „Ui Breasail", însemnând „descendentii (clanului) Breasal, unul din stravechile clanuri nord-irlandeze.
Unii cercetatori cred ca în timpul acestor incursiuni navale a fost descoperit si Newfoundland. Si astfel, în 1496, Cabot îsi ia inima în dinti si pleaca la bordul unei singure corabii spre „Indiile" descoperite de Columb. Nu avea sa ajunga prea departe, mai exact doar pâna în Islanda, si asta din pricina unor dispute între el si echipaj. Fara sa se lase descurajat, Cabot îsi alege doar 18 marinari destoinici si o nava nu prea aratoasa de 50 de tone pe nume „Matthew", dar rapida si manevrabila, si pe 20 mai 1497 pleaca din Bristol prin Dursey Head spre „Indii". O luna mai târziu, pe 24 iunie, ajunge în Newfoundland.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii