Atelier de dezlegat enigme

     Cum au sprijinit eschimosii descoperirea Americii?
          Contactul dintre civilizatia popoarelor Arcticii – eschimosii – si cea a navigatorilor normanzi (vikingi) a grabit descoperirea „târzie” a Americii de catre Columb
     Normanzii nu cunosteau mestesugul alcatuirii hartilor, pe care l-ar fi învatat de la eschimosi
     Hartile coastelor de est ale Canadei au fost ulterior schitate de normanzi, iar cópii ale acestora au intrat si în posesia marelui descoperitor genovez
     
     Un Homer al Nordului dezvaluie secretul
          Asa cum marele poet-mitograf al grecilor n-a fost crezut pâna la descoperirea ruinelor Troiei, nici scrierile islandezului Snorri Sturlesson (1178-1241), preot, poet si istoric, n-au fost luate în serios pâna când legendarul tarâm din apusul Atlanticului numit de normanzi Vinland („tara vitei-de vie” sau „a vinului”) nu a fost identificat cu Insula Terra Nova din estul Canadei de azi. Saga (povestea) lui Snorri despre calatoria lui Leif Ericson (fiul lui Eric cel Rosu) în jurul anului 1000 promoveaza ideea ca descoperirea Vinland-ului „de peste mare”a fost un act deliberat si nu o întâmplare provocata de curenti marini si furtuni.
     Cum au sprijinit eschimosii descoperirea Americii?
          Contactul dintre civilizatia popoarelor Arcticii – eschimosii – si cea a navigatorilor normanzi (vikingi) a grabit descoperirea „târzie” a Americii de catre Columb
     Normanzii nu cunosteau mestesugul alcatuirii hartilor, pe care l-ar fi învatat de la eschimosi
     Hartile coastelor de est ale Canadei au fost ulterior schitate de normanzi, iar cópii ale acestora au intrat si în posesia marelui descoperitor genovez
     
     Un Homer al Nordului dezvaluie secretul
          Asa cum marele poet-mitograf al grecilor n-a fost crezut pâna la descoperirea ruinelor Troiei, nici scrierile islandezului Snorri Sturlesson (1178-1241), preot, poet si istoric, n-au fost luate în serios pâna când legendarul tarâm din apusul Atlanticului numit de normanzi Vinland („tara vitei-de vie” sau „a vinului”) nu a fost identificat cu Insula Terra Nova din estul Canadei de azi. Saga (povestea) lui Snorri despre calatoria lui Leif Ericson (fiul lui Eric cel Rosu) în jurul anului 1000 promoveaza ideea ca descoperirea Vinland-ului „de peste mare”a fost un act deliberat si nu o întâmplare provocata de curenti marini si furtuni. Înaintea lui Eric, un negustor islandez (Bjarne) ajunsese din întâmplare acolo si povestise la întoarcere despre „pamântul verde pe care nu avusese curaj sa puna piciorul”… Expeditiile ce-au urmat dupa anul 1000 nu numai ca au confirmat existenta pamânturilor Canadei de azi, dar ne-au adus si informatii extraordinare despre legaturile dintre bastinasii arctici, eschimosii, si normanzi (popoarele germanice nordice ce-si spun „vikingi”). Poate ca cel mai important rezultat al acestor contacte este dobândirea de catre normanzi a mestesugului schitarii liniilor tarmurilor sau a hartilor rudimentare (de obicei încrustate în lemn), caci popoarele din nordul Europei nu aveau astfel de cunostinte!
          Inscriptiile si „hartile” normande (având caractere runice) descoperite în SUA si în Europa au condus la confirmarea ipotezei ca denumirile date de vikingi în aceste documente au urmatoarele corespondente: Vinland – Terra Nova; Heluland (Tara Pietroasa) – Peninsula Labrador si Markland (Tara Padurilor) – Insula Baffin. Copii ale acestor tarmuri din nord-estul Canadei au fost facute în secolele urmatoare de cartografi profesionisti ai epocii (probabil italieni, spanioli sau portughezi). Cel putin una dintre acestea confirma faptul ca în anul 1354 (cu 138 de ani înaintea lui Columb!) o expeditie comandata de regele Magnus al Norvegiei a pornit spre vestul Atlanticului, cunoscând perfect ruta calatoriei. De la simplii „cartografi” eschimosi, prin intermediul vikingilor, si pâna la Columb se asterne astfel o explicatie logica si istorica a faptului ca amiralul genovez s-a ambitionat sa descopere „Indiile de vest”, când de fapt el stia foarte bine – spun istoricii – ca va ajunge pe pamânturi mult mai apropiate decât cele asiatice. O copie a hartilor normande intrase, în mare secret, în posesia sa. Astfel, Vinland-ul pomenit de „poetul” Snorri, cu aproape trei veacuri mai devreme, s-a dovedit a fi o realitate.