„Ador sa ucid pe banii statului!”
Una dintre cele mai „temute” familii din Marea Britanie – Pierrepoint – este cea care a avut nu mai putin de trei calai profesionisti, care împreuna au spânzurat aproape o mie de condamnati la moartew În memoriile sale, Albert Pierrepoint (cel mai „prolific”) îsi aminteste foarte limpede de 457 de spânzurari, printre care 17 au fost femei, dar se pare ca numarul este mai marew Numai din cauza taxei de executie oferita de stat, Albert s-a lasat de meserie, caci el „adora sa fie seful pe esafod”
Luptator pentru abolirea pedepsei cu moartea
Fascinantele memorii ale familie Pierrepoint (nume frantuzesc pentru un englez sadea!) ii scot în prim-plan pe cei trei calai de profesie: tatal lui Albert a fost Thomas (1870-1954), care a executat peste 300 de persoane în 37 de ani de meserie (s-a retras în 1946); unchiul lui Albert, Henry (1874-1922), caruia i se atribuie cel putin 107 spânzurari; Albert Pierrepoint (1905-1992), vedeta familiei, care a activat pâna-n 1956. Sistemul penitenciar englez nu oferea salariu pentru calai, ci doar un tarif fix.
„Ador sa ucid pe banii statului!”
Una dintre cele mai „temute” familii din Marea Britanie – Pierrepoint – este cea care a avut nu mai putin de trei calai profesionisti, care împreuna au spânzurat aproape o mie de condamnati la moartew În memoriile sale, Albert Pierrepoint (cel mai „prolific”) îsi aminteste foarte limpede de 457 de spânzurari, printre care 17 au fost femei, dar se pare ca numarul este mai marew Numai din cauza taxei de executie oferita de stat, Albert s-a lasat de meserie, caci el „adora sa fie seful pe esafod”
Luptator pentru abolirea pedepsei cu moartea
Fascinantele memorii ale familie Pierrepoint (nume frantuzesc pentru un englez sadea!) ii scot în prim-plan pe cei trei calai de profesie: tatal lui Albert a fost Thomas (1870-1954), care a executat peste 300 de persoane în 37 de ani de meserie (s-a retras în 1946); unchiul lui Albert, Henry (1874-1922), caruia i se atribuie cel putin 107 spânzurari; Albert Pierrepoint (1905-1992), vedeta familiei, care a activat pâna-n 1956. Sistemul penitenciar englez nu oferea salariu pentru calai, ci doar un tarif fix. Din aceste motive, cei trei „maestri”, dupa ce si-au facut o faima mondiala, au profesat pe bani buni si în alte tari (sunt citate Germania, Irlanda, Cipru). Lipsa de prejudecati a lui Albert se vede clar dintr-o statistica a victimelor sale, care arata ca a executat si 200 de nazisti (dupa încheierea celui de-al doilea razboi mondial), dar si 16 soldati americani. Însa Albert era un personaj controversat din multe motive. Apropiatii lui spun ca, uneori, fredona cântece la moda pe sau în apropierea esafodului, ca facea glume cu condamnatul, asigurându-l ca „trece repede”. A fost foarte vesel atunci când l-a spânzurat pe „George acidulatul” – un criminal în serie din anul 1949 care-si dizolva victimele (partial sau total) în acid sulfuric. Pe de alta parte, sumbra ironie a soartei l-a facut pe Albert sa execute cu zâmbetul pe fata si oameni nevinovati. Un caz notoriu este cel al lui Derek Bentley (executat în 1953 si reabilitat în 1998). Legendele mai spun ca atunci când a spânzurat-o pe Ruth Ellis (ultima femeie executata în Marea Britanie, pentru ca si-a ucis amantul), în 1955, Albert „nu mai putea de fericire…” Cum s-a lasat de meserie cel mai prolific calau? În 1956, Albert Pierrepoint a cerut o marire a taxei de executie; statul ii oferea o lira sterlina de condamnat, iar el a cerut 15. Negocierea a cazut. Albert era prea mândru si a primit o „prima de despartire” de… 4 lire sterline. Din acel an si pâna la moartea sa (naturala!), Albert a militat foarte activ pentru abolirea pedepsei cu moartea. El si adeptii sai au avut succes. Ultima spânzurare în Marea Britanie s-a produs la 13 august 1968, ora 8 a.m. Cel mai mare calau al lumii era deja „pacifist” de 12 ani.
În asteptarea zapezii de altadata
Mos Craciun si spiridusii lui din regiunea finlandeza Laponia sunt ocupati sa...
Comentarii