CLEOPATRA MELIDONEANU, artist liric      „Opereta este surâsul muzicii” &

          – Stimata doamna Cleopatra Melidoneanu, ati fost ani în sir „steaua operetei”. Care a fost rolul dumneavoastra preferat?
          – Desigur ca-mi iubesc toate rolurile pe care le-am interpretat, pentru ca în fiecare a ramas o parte din sufletul meu! Dar rolul „floraresei” din „My Fair Lady” m-a nelinistit, m-a emotionat si m-a obsedat de la primul pâna la ultimul spectacol.

          – Stimata doamna Cleopatra Melidoneanu, ati fost ani în sir „steaua operetei”. Care a fost rolul dumneavoastra preferat?
          – Desigur ca-mi iubesc toate rolurile pe care le-am interpretat, pentru ca în fiecare a ramas o parte din sufletul meu! Dar rolul „floraresei” din „My Fair Lady” m-a nelinistit, m-a emotionat si m-a obsedat de la primul pâna la ultimul spectacol. Ca un adevarat Pygmalion, Ion Dacian, regizor si interpret, a modelat întreaga lucrare si pe noi, interpretii. Premiera noastra, din mai 1968, a fost cu atât mai emotionanta, cu cât „My Fair Lady” a fost primul musical care a vazut lumina reflectoarelor în România.
          – Ati jucat alaturi de parteneri ilustri. Cu care dintre ei v-ati înteles cel mai bine?
          – Raspund întotdeauna cu timiditate când trebuie sa afirm ca Ion Dacian a fost partenerul meu, un maestru desavârsit, cu care am avut fericirea sa fac sute de spectacole în tara si în strainatate, sa imprim discuri. Dupa plecarea maestrului… partenerul meu avea sa devina Dorin Teodorescu. Publicul a fost cel care a ales asa! Am realizat astfel un cuplu în care se împleteau sinceritatea, armonia si o mare dragoste pentru muzica.
          – Credeti ca opereta, ca spectacol, este un gen depasit, sortit, inevitabil, disparitiei?
          – Se spune ca opereta este surâsul muzicii! Ea va încânta întotdeauna publicul si nu va muri niciodata. Important este însa la ora actuala ca regia sa împace toate exigentele. Un spectacol de opereta, pus în scena cu talent si inteligenta de maestrul George Zaharescu, va fi totdeauna minunat de modern si fermecator de clasic.
          – Cum ati împacat dificila profesie de artista cu mai dificila profesie de mama?
          – Trebuie sa recunosc ca a fost o perioada grea în viata mea, când plecam din lumea biberoanelor si scutecelor în lumea rigorilor scenei. Nu exista însa miracol mai încântator decât sa dai viata din viata ta si nici seductie mai puternica decât scena! Ma consider foarte norocoasa ca am avut parte de amândoua.
          – În afara de muzica si scena ce alte mari iubiri mai aveti?
          – Cea mai mare iubire am pastrat-o întotdeauna pentru Dumnezeu si creatia Sa. Iubesc natura, oamenii si animalele, în asa masura, încât sunt de multa vreme vegetariana.
          – Ce va doriti dumneavoastra si familiei la acest sfârsit de mileniu?
          – Pentru mileniul urmator mi-as dori ca, într-un climat de prea sfânta bucurie si liniste pe Pamânt, pe firmamentul stelelor sa apara o noua stea, Iñes Bratasanu, micuta fiica de aproape trei luni, a fiului meu.