Daca peste an v-am invitat, in fiecare saptamâna, sa popositi prin diferite colturi de tara, acum in prag de sarbatoare, vom incerca sa „descoperim” câteva dintre obiceiurile sau practicile legate de Sarbatoarea Nasterii Domnului, ce inca se mai pastreaza prin satele noastre. E bine sa luam aminte… Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an. In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica pe 20 decembrie. Sângele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai sau de spaima. Despre Mos Ajun se zice ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos Craciun, stapânul staulului unde Maica Domnului l-a nascut pe Iisus Hristos.
Ajunul Craciunului si colacii in forma de 8
In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pune pe masa un colac si un pahar cu apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor unde gusta din colac si isi uda gura cu apa. Tot in Ajun nu este bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva. Vei face buboaie peste an.
Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intâi rachiul, pentru ca nu el are intâietate in acea seara, ci bucatele. In Ajunul Craciunului e bine sa legam pomii cu paie, pentru ca acestia sa aiba rod bogat. Se crede, de asemenea, ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.
In unele sate maramuresene se zice ca-i blestemata femeia care nu pune de Craciun pe masa o fata de masa cu ciucalai, pe pereti stergare tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate. In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manânce bostan, pentru a fi sanatosi si dolofani peste an. In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8. Se pastrau pâna primavara când, inainte de-a iesi cu plugul la arat, se tamâiau boii iar apoi colacii erau mâncati de plugari la tarina. In anumite sate din Transilvania, in Ajunul Craciunului, se pune pe un scaun, in tinda casei, fân si peste el un colac. In jurul colacului se aseaza atâtea „coci” (gramajoare de aluat), câte animale are gospodarul in grajd. „Cocii” se dadeau la animale impreuna cu fânul pentru a se inmulti cu spor si a fi un an bun.
Pomul Craciunului cu cercuri din nuiele
Prin zona Codrului, Pomul Craciunului imbraca aspecte diferite, el deosebindu-se mult de bradul pe care-l impodobesc cu elemente ornamentale cumparate. Cel mai raspândit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sârma, imbracate in hârtie colorata, peste ele fiind trecute sfori din ata de fuior pe care au fost insirate boabe de fasole alba. In alte sate se facea un pom impodobit cu paie de grâu taiate scurt si insirate pe sfoara. Acestea erau delimitate de floricele de porumb. Ce semnificatie avea fasolea alba? Nimic altceva decât „curatirea sufletului”.
Semne de bunastare
In satul Harpia, de pe Valea Muresului, oamenii cred ca, daca prima persoana care intra in casa de Craciun este un barbat, acesta este semn de bunastare si sanatate pentru anul ce va veni. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, gospodinele tin masa intinsa toata noaptea. In ziua de Craciun nu se scoate gunoiul din casa, deoarece daca-l arunci „iti arunci si norocul”. In seara de Craciun, in satele maramuresene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne si solduri, usile grajdurilor, pentru a alunga spiritele rele care vin sa ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si genunchi, precum si usile si ferestrele caselor pentru a indeparta demonii noptii. In noaptea de Craciun nu-i ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii, in limba lor, despre Iisus Hristos.
In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fântâna, in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli. Dupa Craciun, copii nu trebuie lasati sa mai umble cu colindatul ca vor face bube peste an. In ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi. Dupa ce ai maturat, gunoiul se duce la pomi, pentru a-i ajuta sa fie roditori. V-am prezentat câteva „sfaturi” cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. Ele exprima intelepciunea populara, realul sau fantasticul, fiind esente ale bogatiei noastre spirituale.
N. FLORIA
Comentarii