Descoperire senzationala

          Chinezii stiau sa scrie acum 8.600 de ani!
          
          Pâna-n prezent era aproape unanim recunoscut faptul ca primul limbaj scris confirmat are o vechime de 6 mii de ani si a apartinut culturii chineze Yang-Shao; pe carapace de broasca testoasa au fost deslusite, printre altele, simbolurile cifrelor 5, 7 si 8.

          Chinezii stiau sa scrie acum 8.600 de ani!
          
          Pâna-n prezent era aproape unanim recunoscut faptul ca primul limbaj scris confirmat are o vechime de 6 mii de ani si a apartinut culturii chineze Yang-Shao; pe carapace de broasca testoasa au fost deslusite, printre altele, simbolurile cifrelor 5, 7 si 8. Iata, însa, ca în numarul din 22.04.2003 al publicatiei „Journal of Antiquity” (New York) este inserata descoperirea unei forme de scriere ideogafice datând de acum 8.600 de ani si provenind din provincia chineza Henan, zona localitatii Jia-Hu. Tot pe acelasi suport, evident, învatatii din Jia-Hu îi devanseaza cu aproximativ 2.600 de ani pe cei din Yang-Shao. La acelasi capitol al celor mai vechi forme de scriere, dar pe suportul reprezentat de tablite de lut, este consemnata scrierea elamitica de acum 5.500 de ani, din sud-estul Iranului. În acest clasament apare si scrierea simbolistica (vase, sageti etc.) de pe teritoriul României – zona Tartaria -, veche de 7,5 mii de ani, contemporana cu scrierea pictografica sumeriana.
          Cu acest prilej, raspund si cititorului nostru Bunu Ion din Craiova. Dânsul ne precizeaza, referitor la articolul meu „Poate fi Gutenberg contestat?” (din 3.04.2003), ca tiparul mobil ar fi fost inventat de chinezul Pi Seng între anii 1041-1049, si citând drept sursa bibliografica „Istoria culturii si civilizatiei” de Ovidiu Drâmba. Dar, stimate domnule Bunu Ion, problema tiparului (mobil sau nu) este mult mai complexa. Extrem de succint, va precizez în primul rând ca scrierea are trei mari stadii de dezvoltare: 1. Sintetica (ideogramatica) 2. Analitica (de cuvinte) 3. Fonetica (alfabetica). În consecinta, tiparul inventat de chinezul Pi Seng în secolul XI apartine spiritualitatii care se exprima în scris ideogramatic. Pentru spiritualitatea occidentala, toti autorii recunosc prioritatea si meritele lui Gutenberg („Biblia la 42 de rânduri” din 1454). De asemenea, va recomand exceptionala lucrare a doamnei Adina Berciu-Draghicescu „Arhivistica si documentaristica” – Universitatea Bucuresti, 2002 -, de unde mai puteti afla, printre multe altele în acest context, ca Gutenberg ar fi avut ca înaintasi pe olandezul Laurent Coster si pe Bernardo Cennini din Bruges, care ar fi folosit tiparul înainte de 1400. Dar „surpriza” provine din cu totul alta parte, si anume din Coreea. Documentaristii Fundatiei Guinness afirma ca cel mai vechi sul imprimat cu litere de lemn a fost gasit în pagoda Pulguk Sa din Kyong-Gju (Coreea de Sud de astazi) realizare din anul 704 d.Ch., deci cu secole înainte de chinezul Pi Seng… Stimate domnule Bunu Ion, multumindu-va pentru scrisoare, va spun ca Gutenberg nu poate fi contestat de nimeni; prioritatea lui poate fi doar nuantata. Pentru spiritualitatea europeana, el este numele emblematic al tiparului, iar prima carte, Biblia, este si cea mai raspândita în întreaga lume (cel mai mare tiraj). Pentru una din cele 21 de copii ale „Bibliei la 42 de rânduri” (Mainz, 1454) s-a platit la o licitatie 2,4 milioane de dolari!, cumparatorul fiind o fundatie de pe lânga Universitatea Texas.