ET pe Reteaua Retelelor

    
     Va amintiti, din „box-office-ul” anilor ’80, de deliciosul personaj venit din stele, ratacit si uitat de parinti pe planeta Pamânt si recuperat de ai lui gratie ajutorului unor copilasi aborigeni? ET, extraterestrul, este astazi subiect si obiect de muzeu, la Universal Studio’s din California, unde i s-a amenajat un fel de mic muzeu vivant: vizitatorii, contra câtiva dolari, pot vizita planeta lui de acasa (ce trist sunau cuvintele papusii din film: „ET, go home! ET, go home” – „ET vrea acasa!”, ni se plângea micul extraterestru). Planeta simulata, bineînteles, cum toate cele privind eventualele civilizatii extraterestre sunt doar simulate.
    
     Va amintiti, din „box-office-ul” anilor ’80, de deliciosul personaj venit din stele, ratacit si uitat de parinti pe planeta Pamânt si recuperat de ai lui gratie ajutorului unor copilasi aborigeni? ET, extraterestrul, este astazi subiect si obiect de muzeu, la Universal Studio’s din California, unde i s-a amenajat un fel de mic muzeu vivant: vizitatorii, contra câtiva dolari, pot vizita planeta lui de acasa (ce trist sunau cuvintele papusii din film: „ET, go home! ET, go home” – „ET vrea acasa!”, ni se plângea micul extraterestru). Planeta simulata, bineînteles, cum toate cele privind eventualele civilizatii extraterestre sunt doar simulate. Caci, din pacate, ET al Galaxiei noastre – sau al oricarei alte galaxii – s-a dovedit, pâna acum, evaziv. Locuieste prea departe de noi – si legile fizicii nu-i permit sa calatoreasca pâna la periferia bratului galactic în care noi vietuim, sau nu comunica, sau nu stim noi sa descifram ce comunica el, realitatea este însa ca ET se afla în bezna cosmica cea mai întunecata, pentru fratele lui întru ratiune, Homo Sapiens. Daca se afla… Dar o mare parte a populatiei Pamântului crede ferm în existenta lui ET. Mai mult, sunt si oameni de stiinta care cred în el si, în consecinta, utilizeaza instrumente ale astronomiei si radioastronomiei pentru a-i da de urma. Ba chiar, gaselnita moderna, îi folosesc pe partizanii lui ET, implicându-i în actiunea „politieneasca” de descoperire a acestuia. Cum? Simplu: slujindu-se de World Wide Web, reteaua retetelor, Internet-ul lacom în a ne intra în case si constiinte, plamadindu-ne cortexul planetar. Mai concret: programul stiintific de cautare a vietii rationale în Univers, SETI (de la Search for Extra Terrestrial Intelligence), a deschis site-ul , prin universitatea californiana din Berkeley. Care site face urmatoarea chestie: preia semnalele radio înregistrate de radiotelescoapele instalate la Arecibo, în Porto Rico – miliarde de miliarde de miliarde de „fosnete” ale Universului, transformate în biti descifrabili pe computer – si, deoarece „citirea” mesajelor ar lua unui singur calculator electronic, probabil, mii de ani, le repartizeaza tuturor computerelor din gigantica retea Internet, printr-un software dibaci, un program expert numit „distributed computation”! Care program pune computerele lumii la lucru, pe „tema” SETI, în momentele lor de „atipeala”, adica atunci când nu sunt utilizate de proprietarii lor! Ingenioasa schema (care, între altele, a dus la determinarea numarului p pâna la a mia miliarda zecimala a sa (!) si a definit cel mai mare numar prim cunoscut – numarul 269725931) are si meritul de a-i cointeresa pe numerosii fani ai lui ET: se pare ca doar în SUA, mai mult de un milion de oameni, încredintati de venirea lui ET pe Pamânt, lucreaza, zi si noapte, la computerele lor! Adica rup farâme din bagajul de date radio de la Arecibo, le preiau, le proceseaza prin PC-ul de acasa sau de la institutia sau compania la care lucreaza si transmit datele prelucrate la un server central, care completeaza tabloul general, colorând petele albe de pe harta Universului. Si desi doar 2 la suta din radio-datele de la Arecibo sunt astfel supuse prelucrarii (caci Cosmosul emite un imens numar de semnale, în cea mai mare parte, înca nedescifrate), Institutul SETI si programul spera ca finalitatea lui va fi dubla: nu numai ca vom sti tot mai mult despre misterele care ne înconjoara, dar si, datorita implicarii unui mare numar de oameni, va fi demonstrata nevoia dezvoltarii acestui program exotic, acum finantat cu un buget redus. Caci este vorba, sustine astrofizicianul Seth Shistak, purtator de cuvânt al Institutului SETI, nu numai de un subiect pasionant de cercetare, ci de un adevarat reflex spre înainte al societatii.