Calatoriile ii fascineaza azi pe marii aventurieri, dar acestia sunt mânati mai curând de exotism si de adrenalina, un cuvânt atât de la moda azi, fie ca e vorba despre insule indepartate, munti semeti sau zone din Patagonia. A fost insa o vreme când calatoriile au insemnat altceva decât divertisment, iar protagonistii lor au primit de la generatiile urmatoare renumele de "mari descoperitori". Caci, pâna la urma, asta se poate spune despre Marco Polo, Columb sau Magellan si mai putin ca au fost niste aventurieri, calatori impatimiti in cautare de "adrenalina".
Daca ne gândim mai bine, o sa vedem ca marii calatori de acum mai bine de 500 de ani erau mânati de la spate de ideea de comert si de câstig financiar. Trebuia sa ai si putina nebunie ca sa te incumeti la calatorii de anvergura, dar pâna la urma o asemenea aventura merita banii. La Venetia, renumita pentru negotul si comertul foarte dezvoltate, erau câtiva oameni suficient de "nebuni", gata sa se incumete la marile provocari ale vremurilor.
Asa cum, fara papalitate, Roma ar fi fost un oras minor, la fel Venetia, fara comert, n-ar fi ramas decât un orasel de laguna in care pescuitul ar fi ramas indeletnicirea predominanta. Or, tocmai bogatia, si nu pescuitul, a fost cea care a facut Renasterea posibila. Iar bogatia provenea din afaceri. Astfel, in secolul al XV-lea, Florenta era cel mai important centru manufacturier, in vreme ce Venetia era cel mai important centru comercial.
Unul dintre "frumosii nebuni" ai vremurilor de atunci a fost venetianul Marco Polo, care se inhamase la aventura de a face comert cu India si China, inca pe la 1290. Venetia nu-si trimitea guvernatori in colonii, dar era foarte atenta sa-si protejeze rutele comerciale. Motiv pentru care navele de razboi si garnizoanele aveau rostul de a alunga ideile altora de a le incurca itele acestor rute privilegiate. Ca si azi, dorinta profitului necesita strategii ferme si actiuni hotarâte. A
sa ca atunci când, la sfârsitul secolului al XV-lea, portughezii au anuntat ca un nou drum spre Indii fusese descoperit, ceea ce afecta comertul Venetiei cu Orientul, panica i-a cuprins pe "comerciantii din laguna", care au si format un consiliu special pentru comertul cu mirodenii si care avea ca scop gasirea de solutii pentru "a-l impiedica pe regele Portugaliei sa ne ia aurul si argintul din mâini, sa ne ruineze afacerile si viitorul". "Afaceri" si mai ales "viitorul", iata doua concepte care domina viata economica si a marilor puteri de azi, de la SUA, la Rusia si China.
Spre deosebire de azi, insa, atunci comertul a fost cel care a declansat "boom"-ul marilor navigatori si al marilor calatorii pe mare. Venetienii sfârsitului de secol XV nu stiau ca italianul nascut la Genova si ajuns in slujba regelui Portugaliei, care plecase pentru a descoperi un nou drum maritim spre India, facuse o mare greseala. "O greseala uriasa care a dus la o descoperire uriasa", cum avea sa spuna geograful francez d'Aguille. ~ntr-adevar, Cristofor Columb a luat drept buna o harta intocmita de Paolo Toscanelli din Florenta, in care tarmurile estice ale Asiei figurau in Vestul Europei, intre cele doua "locatii" nefiind de traversat decât Oceanul Atlantic!
O eroare sublima, care a dus la descoperirea Americii de catre marinarul Rodrigo de Triana, aflat de cart pe corabia "Pinta" (Pictata), una din cele trei corabii aflate sub comanda lui Columb. Acest marinar a strigat, la putina vreme dupa miezul noptii de 11 spre 12 octombrie 1492, "Tiera! Tiera!". Cercetatorul american Samuel Morrison crede ca "pamântul" vazut in acea noapte speciala, pe care Columb l-a numit San Salvador (azi insula Watlings), a fost de fapt insula Caicos, de forma unui bob de fasole, aflata la 350 km departare de insula Watlings.
Dar asta are mai putina importanta: de atunci, planeta nu mai era ceea ce fusese. O noua era se nastea, un nou viitor, de data asta nu neaparat aflat sub semnul afacerilor, atât de indragite de venetienii situati la gurile lagunei.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii