• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 24 iunie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 24 iunie 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Fotonica

Fotonica

23 noiembrie 2000
in Glob
A A

           Electronul – cunoaste toatã lumea – este infima particulã de materie ce „înveleste”, în straturi succesive, atomul. Hidrogenul are un singur electron pe orbita atomicã, oxigenul, doi, uraniul, 92 de electroni si asa mai departe.

           Electronul – cunoaste toatã lumea – este infima particulã de materie ce „înveleste”, în straturi succesive, atomul. Hidrogenul are un singur electron pe orbita atomicã, oxigenul, doi, uraniul, 92 de electroni si asa mai departe. Electronul aproape nu are masã, dar are sarcinã electricã – motiv pentru care inginerii civilizatiei noastre contemporane l-au înhãmat la mai toate tehnologiile industriale. Obligatia sa supremã este, astãzi, de a strãbate labirinturile circuitelor integrate, circuitele electrice si câmpurile, si microprocesoarele electronice cu care sunt înnobilate aparatele si masinile lumii noastre. De la electron – electronica. Fotonul este particula luminoasã fundamentalã, grãuntele de luminã din care sunt compuse razele emise de stele, dar si focurile de tabãrã, reflectate de planete si oglinzi simple. Universul întreg este scãldat în luminã, deci în cascade de fotoni. Fotonul nu are masã – putem spune cã este si mai imaterial, mai „usor” decât electronul – dar nu are, din pãcate, nici sarcinã electricã. Spun: din pãcate, pentru cã, în timp ce un fascicul de electroni poate fi usor ghidat, cu ajutorul unui câmp electromagnetic, un flux de fotoni, adicã o razã nu poate fi stãpânitã, „cârmitã” în directia doritã, înmagazinatã într-un acumulator, mã rog, manipulatã dupã dorinta omului.
           Aceastã impotentã milenarã l-a enervat însã la culme pe inginerul fizician Eli Yablonovitch, reprezentant al subspeciei Homo faber. În anul 1991, el a construit primul cristal fotonic, dupã o tehnologie relativ simplã: a gãurit un cub de rãsinã – deci material plastic – cu ajutorul unor „bormasini” cu raze X, realizând… un micro-parmezan, cu santuri dispuse regulat, reproducând, cumva, structura cristalinã a diamantului; i-a reusit astfel un fel de „capcanã” fotonicã, posibilã componentã, în viitor, a unui circuit integrat luminos. Tehnologia a fost perfectionatã de Jean-Michel Lourtioz, de la Institutul de Electronicã din Orsay (Franta). O altã „capcanã fotonicã” a fost fabricatã, în anii urmãtori, de fizicienii de la Universitatea din Toronto (Canada), inspirându-se de la structura opalului, piatrã semipretioasã care reflectã selectiv raza luminoasã incidentã pe suprafata lui sub formã de irizatii colorate în functie de lungimea de undã si unghiul de incidentã a fasciculelor componente ale razei; lãsând sã se sedimenteze, într-un gel, micro-bile de siliciu (cu diametrul de o miime de milimetru), care se ordoneazã spontan, urmând perfect structura opalului si retrãgând apoi bilele, se obtine o structurã care actioneazã ca un cristal fotonic.
           Cea mai recentã „capcanã de luminã” este o adevãratã strãpungere de nivel tehnologic si a fost realizatã în Japonia, la Universitatea din Kyoto – observati globalizarea cercetãrii: SUA, Franta, Canada, Japonia – de cãtre Susumu Noda si echipa lui de opticieni, inspirându-se tot de la naturã, de la structura diamantului. Opticienii (sã le spun: fotonistii?) niponi au construit un cristal fotonic asezând ordonat minuscule bastonase de siliciu, în rânduri succesive, fiecare rând având dispuse elementele sale în unghi drept fatã de rândurile de deasupra si de sub ele… cam cum se face la o grãmadã de busteni; apoi – aici este gãselnita – au fost retrase microbastonasele, prin procedee nanobotice (inginerie mecanicã la nivel micronic), creându-se un minuscul tunel; iar raza de luminã prinsã în capcanã a fost obligatã, în acest fel, sã cârmeascã, în unghi de 90s, pentru prima oarã în istoria civilizatiei noastre – si poate, cine stie, pentru prima oarã în istoria Universului! Ce rezultã din aceste cercetãri pentru îmblânzirea razelor de luminã? Circuite integrate fotonice, spun inginerii specialisti în manipularea razelor luminoase. Adicã minuscule gadget-uri care vor înlocui, în cip-urile si microprocesoarele viitorului, circuitele integrate electronice, cele în care circulã curentul electric. Electronii sunt prea lenti, reclamã fizicienii, în câtiva ani fotonii vor asculta de poruncile noastre, în câteva decenii, veti vedea – toate tehnologiile industriale vor deveni fotonice. O civilizatie manevrând fuioare si caiere de luminã care, îmblânzite, vor curge molcom – dar, fireste, cu viteza luminii! – prin toate artefactele pe care le va folosi Homo sapiens al Mileniului III…
          

ShareTweet
Articolul precedent

Iofca cu cascaval

Urmatorul Articol

Snitele umplute

Articole Similare

Glob

Pariu „nebunesc”

23 iunie 2025

Construirea unei capele romanice, a unui claustru si, apoi, a unei mari...

Glob

Pâine straveche

16 iunie 2025

O pâine a carei vechime a fost estimata la aproximativ 5.000 de...

Glob

De ce dintii umani sunt sensibili la frig si la durere?

9 iunie 2025

Poate pentru ca ei sunt mostenirea unor organe senzoriale care aveau, la...

Glob

Copiii, rol esential în societatile preistorice

2 iunie 2025

Un nou studiu realizat de o echipa de cercetatori israelieni a ajuns...

Glob

Tortilla conservata fara refrigerare

26 mai 2025

Aplecata peste un microscop, cercetatoarea Raquel Gomez priveste microorganismele care permit conservarea...

Glob

Descoperire la fortareata Tell Abu Saifi

19 mai 2025

Accesul spre marea fortareata antica egipteana din nordul desertului Sinai se facea...

Urmatorul Articol

Snitele umplute

Sufleu de gutui

Clatite cu varza

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

19 iunie 1953 – Executia sotilor Rosenberg

23 iunie 2025

În seara zilei de 19 iunie 1953, închisoarea Sing Sing din New...

Citeste mai departe
Blitz

Tom Cruise, actor si cascador

23 iunie 2025

Într-o epoca în care efectele speciale generate pe calculator domina industria cinematografica,...

Citeste mai departe
Blitz

Milenii de exploatare a sarii

23 iunie 2025

Rezultatele a 20 de ani de cercetare arheologica în vechea zona de...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Urgente pe canicula

23 iunie 2025

Este foarte limpede ca transformarile climatice anuntate de meteorologi au si o...

Citeste mai departe
Femina Club

„Secretele” rujurilor

23 iunie 2025

Pentru a fi... senzuale, netede si catifelate, buzele se îngrijesc la fel...

Citeste mai departe
Femina Club

Rizoto cu limba de vitel

23 iunie 2025

O ceasca orez, o limba de vitel, o ceapa, 1 morcov, 1...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.