Magellanii genomului uman

Molecula vietii, cea de acid dezoxiribonucleic, este compusa din 3,4 miliarde „litere” (A – de la adezina, C – de la citozina, G – de la guanina, T – de la timina), adica din infime „caramizi” de substante organice, din care sunt construiti, între altele, omul si musculita de otet, stejarul si caracatita, bacteriile si elefantul – si orice alt „produs” ce-ar fi fost, eventual, urcat, la potop, pe mitica Arca a lui Noe. A descifra „harta” ADN-ului, adica modul de asezare al „caramizilor” A, C, G si T în molecula a fost unul dintre visele geneticienilor, din chiar momentul de gratie când mirabila molecula s-a dezvaluit ochilor lui James Watson si Francis Crick, în anul 1953.
Molecula vietii, cea de acid dezoxiribonucleic, este compusa din 3,4 miliarde „litere” (A – de la adezina, C – de la citozina, G – de la guanina, T – de la timina), adica din infime „caramizi” de substante organice, din care sunt construiti, între altele, omul si musculita de otet, stejarul si caracatita, bacteriile si elefantul – si orice alt „produs” ce-ar fi fost, eventual, urcat, la potop, pe mitica Arca a lui Noe. A descifra „harta” ADN-ului, adica modul de asezare al „caramizilor” A, C, G si T în molecula a fost unul dintre visele geneticienilor, din chiar momentul de gratie când mirabila molecula s-a dezvaluit ochilor lui James Watson si Francis Crick, în anul 1953. Cu zece ani în urma, savanti din cinci mari institute de cercetare ale SUA si Marii Britanii au pornit, oficial, actiunea de cautare – Proiectul Genomul Uman – împartind genomul în bucati de câte 150 milioane de „litere”, bucati subdivizate, la rândul lor, în câte 6000 de „litere” fiecare, pentru a fi astfel „înghitite” de computere puternice, procesate si, în final, „desenate” clar pe harta. Dar, cu câtiva ani în urma, a aparut concurenta: un particular genial, pe nume Craig Venter, a convins lumea finantelor sa investeasca într-un proiect nebunesc de cartare rapida a genomului, prin împartirea lui în mai multe milioane de „capitole”, pe care urma sa le descifreze unul dintre cele mai mari computere din lume. Craig Venter a convins: în Rockville, SUA, s-a construit o adevarata uzina-laborator (Celera Genomics), în care a fost instalat un puternic Super Cray (cam al treilea computer al planetei) si unde au fost angajati mii de cercetatori de valoare. Si inevitabilul s-a produs: pe 27 martie 2000 toate literele din cartea vietii au fost citite! ADN-ul era, deja, în mare parte, cunoscut purtatorului sau, Homo sapiens, genele si cromozomii din care este alcatuita dubla spirala fiind localizate în planul lui Dumnezeu… Nici echipa de la Proiectul Genomul Uman nu a stat degeaba, bineînteles, secventarea lor fiind mai exacta mai ordonata, oferind material mai usor de citit pentru geneticienii care vor prelua, mai departe, compartimente ale genomului, pentru a deslusi mai ales localizarea si functionarea diverselor gene (între 30000 si 60000) din acest filament lung de 1,8 metri – lungimea celor doua elici, desfasurate si legate cap la cap – genele fiind cele care comanda fabricarea proteinelor, cu adevarat „motoarele” vietii. Semn cu semn, cele 3,4 miliarde de litere vor fi analizate, va fi stabilit rolul fiecareia si vor fi depistate puncte de pe harta unde, în viitor, geneticenii farmacisti vor interveni, „reparând” corpul uman, prin interventie asupra moleculelor sale fundamentale. Dar terapia genetica – asa se va numi, probabil, noul set de tehnologii cu care medicii de mâine ne vor prelungi viata – nu este chiar pentru anii imediat urmatori. În haosul de litere, cum spuneam, trebuie facuta ordine. Apoi, legi si reguli exacte trebuie sa clarifice ce este patrimoniul mondial în aceasta cartare a genomului si ce poate fi brevetat, pentru a fi folosit, ulterior, de catre fabricantii de medicamente genetice si, probabil, spitalele speciale de interventie (eventual prin tehnologii specializate, adresate fiecarui pacient). Totul va fi, probabil, dezvaluit pe Internet – echipele de la Proiectul Genomului Uman fac asta, Celera Genomics, deocamdata, nu – interventiile presedintelui Bill Clinton si a premierului Tony Blair în favoarea transparentei fiind, în acest sens, cred eu, decisive. Tehnologiile informatice (T.I.) vor crea unelte speciale pentru noua lume a biologiei, combinatia TI+genetica fiind pur si simplu exploziva din punct de vedere economic si social – probabil ca o mare parte a economiei planetare, dar si a cercetarii stiintifice se va învârti în jurul ei. Viata însasi a ajuns astazi la frontierele stiintei si tehnologiilor noii industrii, spune cunoscutul Jacques Attali, ridicând uriase probleme de etica – si deci politice – care pot duce pâna la o adevarata revolutie juridica si sociala. Cu o adevarata „Organizatie a Natiunilor Unite a eticii” (!), cu o noua jurisdictie care sa ne duca la gradul suprem de libertate: acela ca omul, produs al moleculei de ADN îsi apartine siesi. Genetica va schimba fata lumii.